Skip to main content

Engineers in nature

Îmi doresc să vină în Oltenia turiști din toată țara și din străinătate, dar cred că în primul rând oamenii de afaceri și locuitorii din Craiova și din toate județele Olteniei trebuie să le cunoască și să le promoveze.

Mânăstirea Horezu este inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO din anul 1993. De asemenea, tehnica ceramicii de Horezu este înscrisă în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.

Pe strada Olari
Pe strada Olari

Am discutat cu mai mulți oameni de afaceri de la companiile internationale din Craiova despre locurile în care merg cu familia în timpul liber și despre locurile în care își invită clienții să petreacă un week-end.

Inevitabil, răspunsul era: Sibiu și Poiana Brasov, dar drumurile sunt proaste.

Eu le povesteam despre Oltenia și locurile pe care le pot vizita, care sunt mult mai aproape. Povestea mea începea cu Depresiunea Horezu, se află la 130 km de Craiova. În această zonă este cea mai mare densitate de construcții arhitectonice unicat de o inestimabilă valoare, reprezentate prin bisericuțe din lemn, schituri și mânăstiri. Aici, olăritul s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari și peisajele sunt de o frumusete aparte.

Mă ascultau, știau despre ceramica de la Horezu, dar nimeni nu vizitase în ultimii ani Depresiunea Horezu și locurile din jur, nu era o destinație a lor.

Îmi puneau intrebări, eu răspundeam, dar la final nu mi-a spus nimeni că va merge acolo în viitorul apropiat cu partenerii de afaceri sau cu familia.

Atunci eram implicata și într-un proiect de responsabilitate socială  ”Managementul Comunităților”. Colaboram cu mai multe grupuri de studenți.

Proiectul Managementul Comunitatilor
Proiectul Managementul Comunitatilor

Într-o pauză i-am intrebat despre locurile din Oltenia în care merg în week-end. Răspunsul lor a fost același : Valea Prahovei. Și ei știu despre ceramica de Horezu, dar nu este o destinație a lor, nici măcar de week-end.

Am contactat atunci câteva ONG-uri din Horezu. Am vorbit cu Florin Stoican de la Asociatia Kogayon și cu Ana Predoiu de la Autentic Românesc.

Mi-au spus același lucru, nu vin turiști foarte multi deși zona are multe de oferit și in plus constituie un punct de plecare către alte destinații. Am aflat de la ei și mai multe decât știam: locuri care merită să fie vizitate, locuri de cazare, festivalurile care se organizează anual, proiectele ONG-urilor, rezultatele elevilor la școală și proiectele în care se implică.

După aproape un an de întâlniri și zeci de telefoane la companii, am fost invitată la o întâlnire cu Directorul General al unei companii de IT din Craiova.

Așa a luat naștere proiectul E – NATURE    =    ENGINEERS  IN  NATURE.

Un manager a avut încredere și mi-a dat mână liberă. Împreună cu 5 studenți la Facultatea de Calculatoare din Craiova, voluntari ai Asociației Ecologice GAIA, pasionați de  ecoturism, fotografie și informatică am pornit la drum. Experiența lor se va materializa în dezvoltarea unor trasee turistice pentru tineri. Și speram eu, atunci când voi prezenta resultatele proiectului să îi molipsesc și pe oamenii de afaceri ai companiilor internaționale din Craiova.

E-Nature
E-Nature

Studenții făceau parte din managementul EESTEC, organizația internațională a studenților din facultățile cu profil electric și știința calculatoarelor, care are 28 de sedii locale din 18 țări. În cadrul proiectului de responsabilitate socială “Managementul Comunitatilor” (am fost trainer și mentor) am colaborat cu întreaga echipă.

Ei au propus numele proiectului E – NATURE = ENGINEERS  IN  NATURE, eu alesesem altceva.

Două fete și trei băieți – poezie, pragmatism și prietenie. Proiectul a avut loc în 2014, rezultatele lui au depășit ceea ce ne-am propus inițial.

Multă lume mă întreabă și acum despre acest proiect și de aceea mi-am propus să povestesc despre el pe blog. Acest articol este și felul meu de a mulțumi echipei de studenți cu care am mers la Horezu. Astăzi sunt ingineri, au terminat facultatea.

Primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost Mânăstirea dintr-un lemn. Când am ajuns în acel loc am avut senzatia că timpul s-a oprit, era o liniște nefirească.

Mânăstirea dintr-un lemn
Mânăstirea dintr-un lemn

Urci niște trepte și îți iese în cale un copac care are peste 100 de ani. Ne-am apropiat și l-am admirat cu toții. Bisericuța de lemn este mai sus. Acoperișul este o bijuterie, am întrebat și sunt prea puțini oameni în sat care știu să mai construiască așa ceva.

Un copac secular la Mânăstirea dintr-un lemn
Un copac secular la Mânăstirea dintr-un lemn

De acolo ne-am îndreptat spre Horezu. Făcusem rezervarea la Pensiunea Dana și eram așteptați. Seara a venit curând. Băieții s-au apucat să facă mămăligă și lapte la ceaun, iar fetele au aranjat masa.

La Pensiunea Dana
La Pensiunea Dana

De dimineață am mers la Mânăstirea Hurezi, o bijuterie care ne face sa ne plecăm capul, gândindu-ne la sacrificiul făcut de marele domnitor Constantin Brâncoveanu.

După aceea am mers în satul Olari, acolo sunt atelierele olarilor.

Ma documentasem și abia așteptam să vedem casele tradiționale de pe strada Olari, cuptorul pe care îl folosesc olarii și lutul care dă viață ceramicii de Horezu.

Sunt case tradiționale și olarii care păstrează tradițiile, tehnica ceramicii de Horezu este înscrisă în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.

Casa de pe strada Olari
Casa de pe strada Olari

 

Interiorul unei case de pe strada Olari
Interiorul unei case de pe strada Olari

 

Livada de pe strada Olari
Livada de pe strada Olari

Am vizitat multe case, am stat de vorbă cu tinerii care sunt îngrijorați de lipsa turiștilor și interesul scăzut al românilor pentru ceramica realizată aici.

Casa unui meșter olar
Casa unui meșter olar

 

Simbolurile meșterilor olari din Horezu
Simbolurile meșterilor olari din Horezu

Am aflat că se vinde mai bine ceramica realizată în Bulgaria sau cea din alte locuri. În orașul Horezu sunt multe magazine care vând aceste produse.

Studenții au cumparat ceramică de la olari, au facut fotografii și au pus întrebări.

Atelier de pe strada Olari
Atelier de pe strada Olari

Proiectul avea și o componentă gastronomică, sunt pasionată de gastronomia românească

Le-am promis tinerilor că vor mânca a doua zi la prânz o masă pregatită de gazda noastră.

La pensiunea Dana
La pensiunea Dana

Era masa plină și mereu ne întreba dacă mai vrem ceva. Aflasem că supa cu tăiței e tradițională în această zonă și ne pregătise două castroane.

Masă tradițională la Horezu
Masă tradițională la Horezu

A deschis frigiderul și ne-a întrebat dacă ne place laptele covăsit. Pentru mine a fost o mare surpriză, nu mai băusem de când eram copil și mergeam la bunici. Mâncarea a fost foarte bună și noi eram foarte veseli.

Ziua următoare aveam multe în plan, dar găsisem într-un album de promovare al zonei pe care îl avea gazda, informații despre Vârful Roman. Nu aflasem despre acest loc și pozele erau foarte frumoase. Am pornit la drum, am trecut pe lângă o păstrăvărie și după aceea a început un drum de coșmar. Eu eram singura care tot încercam să îi trag și pe ceilalți.

Voiam să ajungem în vârf, deși mașinile gâfâiau. Am oprit de câteva ori, dar mergeam mai departe spre Vârful Roman.

Nu erau nici macar indicatoare să știm că mai sunt 5 km sau 2 km. La un moment dat s-au ridicat niște nori, s-a întunecat și am hotârât să ne întoarcem. Eu cred că nu mai era mult, dar nu aveam nici un reper. Acum 4 ani nu erau atâtea aplicații pentru telefoanele mobile. A fost foarte greu să întoarcem mașina, locul era foarte îngust și la coborâre a trebuit să mergem cu atenție. Am pierdut câteva ore și mi-a părut rău. De atunci urmăresc pe internet ce se întâmplă în acea zonă. Vreau să ajung pe Vârful lui Roman. Atunci erau puține pensiuni, acum sunt câteva zeci și cred că poți să afli mai ușor cât mai este până în vârf.

De acolo am plecat către Cheile Bistriței, Florin Stoican îmi povestise despre ele.

Ne-am oprit la Mânăstirea Bistrița și după aceea am pornit iar la drum. La un moment dat ne-am oprit la un panou. Erau foarte multe informații și echipa de la Asociatia Kogayon merită toate aprecierile turiștilor pentru pasiunea și munca lor.

Cheile Bistriței
Cheile Bistriței

 

Popas pe Cheile Bistriței
Popas pe Cheile Bistriței

Afară se întunecase și după câțiva kilometri ne-am întors.

Parcul Buila Vanturarita
Parcul Buila Vanturarita

Stabilisem cu Ana Predoiu de la Autentic Românesc să ne oprim și la Costești, dar m-a anunțat cu câteva zile mai devreme că avea un eveniment în familie la Sinaia. Nu am fost sigură că va renunța și ne va aștepta.

Regret și în ziua de azi că nu ne-am întâlnit. Dânsa ne recomandase să ne oprim la o pensiune de la drumul național, dar nu am reușit să o găsim. Ne-am oprit la un restaurant în care opreau toti șoferii, se servea în viteză și mancarea era cumparată de la supermarket.

Nu ai informații unde sunt locuri în care poți să te oprești.

Pe strada Olari, după câteva ore de vizitat, am întrebat dacă putem bea un suc din afine sau zmeură sau să mâncăm o prăjitură, ceva local. Nu era nici măcar un spațiu cu câteva bănci să te odihnești. I-am întrebat pe olari. Pe ei îi interesează să vizitezi atelierul și să cumperi.

Pe strada Olari
Pe strada Olari

În Costești la fel, sunt câteva pensiuni, dar cred că numai dacă ai cazare acolo poți să iei masa. Era o liniște pe toate străzile. Sunt și câteva magazine, dar acolo sunt pufuleți și Coca- Cola.

La intrarea în Cheile Bistriței
La intrarea în Cheile Bistriței

Citesc mereu că turiștii nu cheltuiesc bani în locurile pe care le vizitează. Eu nu am găsit care sunt aceste locuri, deși m-am documentat câteva luni de zile. Vizitezi obiectivele turistice și atât.

Cred că dacă mă întâlneam cu Ana Predoiu aș fi aflat mai multe informații. Vă invit să îmi recomandați, dacă s-a schimbat ceva, au trecut câțiva ani de atunci.

A fost un week-end frumos și ce a urmat a fost la fel de frumos.

Firma de IT din Craiova care a sponsorizat proiectul are clienti din Europa. Cum poți să îi atragi să viziteze aceste locuri?

Un calendar oferit la început de an a fost propunerea tinerilor. S-au apucat să selecționeze fotografiile și în final au alcătuit două calendare. Unul dedicat caselor tradiționale ale olarilor din Horezu și un calendar cu obiectivele turistice din zonă.

Calendare cu povesti din Horezu
Calendare cu povesti din Horezu

Am avut și eu o idee. Am vorbit cu Diana Popescu și ne-a realizat cinci mouse de calculator din ceramică.

Un cadou oferit clientilor unei firme de IT
Un cadou oferit clientilor unei firme de IT

 

Cadou inedit din ceramica de la Horezu
Cadou inedit din ceramica de la Horezu

De asemenea, au fost arhivate toate fotografiile și au fost prezentate directorului companiei. Nu s-a așteptat la așa ceva.

Am spus la început, mă întreabă prietenii și acum după atâția ani despre acest proiect și de aceea am scris acest articol.

Este și felul meu de a mulțumi studentilor de atunci și inginerilor de azi pentru zilele petrecute împreună. Este și prilejul de a vă încuraja să bateți la ușa companiilor, veți găsi sponsorizări. Este și prilejul de a mulțumi ONG-urilor din Horezu care promovează zona și este prilejul să vă invit să vizitați aceste locuri.

Distribuie articolul:
Google+
http://mirelacoman.ro/horezu-olari-parcul-buila-vanturarita/
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN

Rotenberg și Delaco în Cetatea Băniei

Degustarea vinurilor de la Crama Rotenberg acompaniate de brânzeturile Delaco – Fan Brânză o așteptam de mult.

Este singura cramă care propune clienților săi o paletă foarte interesantă de vinuri obținute din Merlot. Etichetele care acompaniază sticla de vin întotdeauna atrag atenția. Am urmărit și emisiuni la TV, iar conacul recent restaurat l-am admirat de mai multe ori în imaginile postate de Mircea Crisbășanu pe Facebook.

De asemenea, Delaco în fiecare lună ne oferă produse noi și multe surprize.

Evenimentul Branzeturi cum se… cuVin organizat de Asociatia Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro a avut loc la Crama Restaurantului Marmara.

Crama Rotenberg și Delaco în Craiova
Crama Rotenberg și Delaco în Craiova

A fost un regal dedicat vinurilor obținute din Merlot și a brânzeturilor de la Delaco

  1. Blanc de Merlot,Menestrel 2017 si Havarti Delaco D’Exceptie
  2. Rosé Rapsod 2017 si Brie au Bleu Ile de France
  3. Merlot Menestrel 2015 si Emmentaler Delaco
  4. Merlot Notorius 2014 si Cascaval Delaco
  5. Merlot Emeritus 2013 si Grana Padano Delaco D’Exceptie
  6. Merlot Primus 2013 si Danish Blu Extra Creamy Castello

 

Alegerea mea din această seară este  Merlot Emeritus 2013 – Grana Padano Delaco D’Exceptie

Delaco este un brand care face parte din grupul francez Savencia, unul dintre cei mai mari producători de pe piața de lactate la nivel mondial.

Grana Padano Delaco D’Exceptie, este sortimentul de la Delaco pe care îl aștept cu nerăbdare de fiecare dată, sunt curioasă să descopăr o nouă asociere propusă de somelier. Se servește pe un platou de brânzeturi dar este folosit și la pregătirea pastelor. Rețeta de preparare datează din secolul 12, era un produs de bază în bucătăriile nobilimii dar și un ingredient al bucătăriei de zi cu zi a țăranilor. Este obținut din lapte de vacă nepasteurizat și are un gust fin. Este alegerea mea din această seară deoarece asocierea cu Merlot Emeritus 2013 mi s-a părut foarte potrivită. Cuvântul ales este tradiție.

Grana Padano și Merlot Emeritus 2013
Grana Padano și Merlot Emeritus 2013

Crama Rotenberg este un producător de vinuri premium. Plantaţia de viţa de vie de 23 de hectare, preponderent cu Merlot, este situată  în Ceptura – Dealul Mare, o zonă consacrată pentru calitatea vinurilor roșii. Solul este bogat în argile silicioase și condițiile climatice sunt similare cu cele din Bordeaux. Calitatea deosebită este recunoscută în competiții internaționale, Crama Rotenberg a obținut Medalia de Argint la concursul Mondial du Merlot 2010–Elveția.

Somelierul Florentin Picu ne-a povestit că se folosește o metodă tradițională: vinificația gravitațională, în care vinul curge sub influența propriei greutăți. Am aflat multe informații care diferențiaza această cramă față de cramele prezentate la evenimentele noastre: vița de vie are peste 50 de ani, strugurii sunt culeși și selecționati manual, pentru maturarea vinului se folosesc butoaie din stejar românesc și vinurile nu sunt filtrate.

Alegerea mea a fost Merlot Emeritus 2013, un vin expresiv. Mi- a plăcut că este un vin armonios și catifelat. Are aroma de fructe negre de pădure și am sesizat și ciocolată. De asemenea, prezentarea vinului mi-a atras atenția, eticheta sa reflectă calitatea unui vin premium. Cuvântul ales este bucurie. Pentru asocierea Merlot Emeritus 2013 – Grana Padano Delaco D’Exceptie propun cuvântul prietenie.

Am stat mult de vorbă, cu somelierul Florentin Picu și Alina Bahnar, Marketing Manager, acest eveniment nu a fost doar o degustare.

Brânzeturi cum se cu... Vin, Crama Rotenberg și Delaco
Brânzeturi cum se cu… Vin, Crama Rotenberg și Delaco

Bucuria mea a fost foarte mare când am aflat despre proiectele în care se implică crama Rotenberg.

Eu promovez on-line și off-line evenimentele culturale din România. Așa a luat viață blogul meu. Am cunoscut artiști și am avut ocazia să urc pe scenă și să îi felicit. Acum a venit momenul să felicit un partener al unui eveniment cultural de excepție.

Crama Rotenberg este partener al Festivalului George Enescu.

A fost o seară minunată și vă invit să descoperiți vinurile de la Crama Roteberg și brânzeturile Delaco.

Distribuie articolul:
Google+
http://mirelacoman.ro/rotenberg-si-delaco-in-cetatea-baniei/
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN

Blog-meet #73 sărbătorit la Il Forno Pub & Grill

În Craiova se strigă în fiecare lună catalogul bloggerilor. Au trecut 6 ani de la primul Blog-meet și vrem să fim împreuna la aniversarea unui deceniu. În ultima duminica a fiecarei luni, ne întâlnim și facem planuri pentru perioada următoare. Am fost la Social Media Summit București, acum ne pregătim pentru Digital Divas București și pentru evenimentul pregătit de Magdalena Filary, directoarea Centrului de Limbă și Cultură Poloneză din Craiova, cu ocazia Sărbătorilor de Paști.

Intalnirea bloggerilor, Blog-meet Craiova
Intalnirea bloggerilor, Blog-meet Craiova

Blog-meet #73 a avut loc la Il Forno Pub & Grill, un loc frumos amenajat din centrul orașului.

Suntem prieteni cu proprietarii și de fiecare dată ne așteaptă cu bucurie. Afară a început să ningă ca în povești, dar era foarte frig. Am venit printre primii și după aceea au început să vină și ceilalti. Gazdele ne-au anunțat că ne-au pregătit câteva surprize. Ma gândeam dacă va fi și un desert….dar a fost mai mult de atât.

O seara minunata, intalnirea Bloggerilor din Craiova
O seara minunata, intalnirea Bloggerilor din Craiova

Cu ce am început? Cu un platou antipasto. Humus cu ardei copt însoțit de feta marinată, prosciutto crudo și salam Milano, un aperitiv foarte bun. De multe ori ne grăbim și un aperitiv este o soluție perfectă.

Platou Antipasto
Platou Antipasto

La Il Forno Pub & Grill găsesti cea mai buna pizza din Craiova, am mai povestit…și totuși, acum am descoperit o nouă propunere a gazdelor, ‎Pizza Milano Forte. O pizza picantă cu ardei iute verde și ingrediente de calitate.

Pizza Milano Forte
Pizza Milano Forte

Seara a continuat cu o friptură de porc și un sos de ciuperci. Maiale Alla Caciattore este alegerea mea din această seara. Maiale Alla Caciattore este disponibil în meniu, se poate comanda în restaurant și livra la domiciliu.

Maiale Alla Caciatorre
Maiale Alla Caciatorre

Desertul a încheiat seara,  un castron cu Apple Crumble și înghețată de vanilie. Mi-a plăcut acest desert, mi-a amintit de tortul de mere pe care îl mâncam în copilărie. Mere coapte cu miere, un strat de crumble și deasupra o cupă de înghețată.

Apple crumble si inghetata de vanilie
Apple crumble si inghetata de vanilie

Pe site veti descoperi noul meniu grill  și 2 noi deserturi.

Il Forno Pub & Grill, prietenul bloggerilor din Craiova.

 

Distribuie articolul:
Google+
http://mirelacoman.ro/blog-meet-la-il-forno-pub-grill/
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN

Flavia Giurgiu și Ioana Marchidan, două femei contemporane

Eu cred că există întâlniri magice, încep cu o strângere de mână și rezistă în timp.

Flavia Giurgiu a venit anul trecut în Craiova alături de regizorul Radu Afrim, a fost invitată să realizeze coregrafia spectacolului „Dacă am gândi cu voce tare”. Mi-am dorit să o cunosc, ne-am întâlnit la premieră și am descoperit un artist deosebit. Aș asculta-o la nesfârșit. După aceea am scris un articol și la final am spus “Îmi doresc să vină din nou Flavia Giurgiu în Craiova, cu un nou proiect”.

Mă bucur că o vedem din nou pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova. Am vrut să aflu povestea spectacolului „Două femei contemporane” și să invit toți craiovenii să vină să o întâlnească.

În urmă cu un an, lucrai împreună cu actorii la coregrafia spectacolului “ Dacă am gândi cu voce tare”.  Acest spectacol în regia lui Radu Afrim este nominalizat la premiile UNITER 2018. Cum a fost când ai aflat? Ai vorbit cu Radu Afrim? Cu actorii de la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova?

Evident. M-am bucurat tare. Pe Radu chiar îl ador. Am mai zis. Mă bucur că nu s-a cărat din țară. Nici nu știu dacă ar fi vrut. Mă gândesc ipotetic dacă ar fi plecat, ar fi fost o gaură.  Îmi caut des identitatea și în lumea lui o regăsesc din prima.  El face teatru, da lucrează cu oameni. De asta  și cred că nu a plecat. În spectacolele lui regăsesc oameni pe care mi se pare că i-am cunoscut și eu cândva, situații și locuri, amintiri, vise, super autentice. Așa e și spectacolul ăsta: adevărat. Nu suport teatru în care nu cred. În teatru lui cred.

 În 20 martie 2018, vei fi din nou pe scena din Craiova, în spectacolul “Două femei contemporane”. Cum ai pornit la drum în acest spectacol, când a fost premiera?

 

Flavia Giurgiu și Ioana Marchidan
Flavia Giurgiu și Ioana Marchidan

Și eu îmi doresc să tot vin la Teatrul Național din Craiova. Îmi place tare echipa de aici. Îmi place ce se întâmplă în teatrul ăsta. Și asta am mai zis.

Cu Ioana Marchidan lucram împreună la un alt spectacol și țin minte că într-o pauză, chiar numai de amuzament, spărgeam semințe și ne-am scris pe burtă cu carioca “ Deșteptă-te, românco!” și “ Pussy rights”.  Ioana era oricum interesată de temă și a venit cu ideea să facem un spectacol. Ea voia asta oricum. Voia să facă un spectacol despre egalitatea între sexe și am aplicat cu proiectul la Centrul Național al Dansului București. L-am scos pe 8 februarie anul trecut când a început să nască și Linotip cu primele spectacole: 2 femei contemporane și Babel.

Cum a primit publicul spectacolul “Două femei contemporane”?

A fost bine primit. Nu e un spectacol militant și nici agresiv sau activist. L-aș numi educațional. L-am construit într-un timp scurt, l-am jucat în câteva festivaluri și la Linotip, unde e casa lui. Momentan suntem într-o strângere de fonduri fiindcă am rămas fără scaune în sală și toate spectacolele sunt pe stand by. Mobilizare!

În spectacolul “ Dacă am gândi cu voce tare” sunt multe personaje și îmi povesteai despre importanța relațiilor dintre actori. În spectacolul “Două femei contemporane” ești alături de Ioana Marchidan, sunteți două femei contemporane. Poți să ne povestești despre relația dintre voi de pe scenă?

 

Două femei contemporane
Două femei contemporane

 Am avut niște repetiții faine cu Ioana. Aveam temele pe care voiam să le atingem și în fiecare zi rezolvam câte una.

Ioana Marchidan e coregrafă și  dansatoare de când se știe. Pe ea și pe Arcadie Rusu (fondatorii LINOTIPULUI, Centrul Independent Coregrafic) îi știu de pe vremea când eram o puștoaică și dansul contemporan nu era atât de accesibil. Făceau spectacole actuale care aveau o problematică.

Mie îmi place mult să mă joc, să improvizez, să caut. Eram limitate de timp și dacă am învățat ceva de la Ioana, aia e disciplina. Asta e și din cauza școlii. Ioana a făcut o școală strictă. Eu întotdeauna am căutat să-mi găsesc identitatea și nu musai în școală. Asta de multe ori mă face să-mi doresc mai mult să mă joc. Îmi place libertatea și mai ales pe scenă. Pe scenă cu Ioana știu că nu sunt singură. O respect pentru disciplina ei și mă bucur că dansăm împreună.

Există tradiție în România pentru acest gen? Este un spectacol pionierat?

Tradiție n-aș zice că există. Au existat și există artiști în lumea dansului contemporan care încearcă să facă ca acest domeniu să existe cu adevărat. Care încearcă să formeze un public pentru spectacolele de dans contemporan. În România e mai greu să ridici interesul pentru acest gen și asta tocmai pentru că, cred eu, nu avem o tradiție în acest sens. Avem tradiție în dansul popular. Cam asta, dar nu o igienă în dansul contemporan.

 

Flavia Giurgiu și Ioana Marchidan -Două femei contemporane
Flavia Giurgiu și Ioana Marchidan -Două femei contemporane

În România dansul contemporan încă e ceva de nișă și n-ar trebui. Ar trebui să fie o industrie, la fel cum a ajuns și teatrul. Există un singur Centru Național al Dansului. Ar trebui să existe câte un Centru Național al Dansului în fiecare oraș care are și câte un Teatru Național. De asta mi se pare importantă inițitiva Teatrului Național din Craiova de a integra în stagiune spectacole invitate de dans contemporan.  Oamenii trebuie să intre în contact și să se familiarizeze cu acest gen de spectacole. Nu au cum să o facă dacă nu există contextul. În București e mai simplu fiindcă ai mai multe opțiuni. Dar în rest?

Cât despre cuvântul pionierat, nu-mi place și nu, nu este un spectacol pionierat.

În ce proiecte te mai vedem ?

Recent m-am întors din Timișoara unde am lucrat cu Alexandru Maftei pentru PUSH UP, un spectacol făcut la Teatrul Național Mihai Eminescu și aproape în același timp,  am scos premiera pentru NOK!NOK!, un performance făcut cu Nicoleta Lefter care se joacă în București, la Muzeul Național de Artă Contemporană. Să veniți să le vedeți!

Mă bucur că ne vom întâlni din nou cu Flavia Giurgiu pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, voi descoperi o nouă lume. “Două femei contemporane”, este primul spectacol de dans contemporan pe care nu îl voi urmări la televizor ci pe o scenă.

Foto: Alina Ușurelu

Distribuie articolul:
Google+
http://mirelacoman.ro/flavia-giurgiu-doua-femei-contemporane/
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN

Bloggerii, vinurile de la Sâmburești și brânzeturile Delaco

Vinurile medaliate de la Domeniile Sâmburești și branzeturile de excepție de la Delaco sunt la a doua întâlnire cu bloggerii din Craiova.

În ianuarie 2016, proiectul Branzeturi cum se cu…Vin organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro era la început și cei doi producători renumiți au avut încredere în noi. Acum, la începutul anului 2018 am ajuns la evenimentul cu numarul 20. Gazda este ca și atunci, Casa Ghincea, restaurantul din centrul orașului unde întâlnești mulți turiști.

Degustare Sâmburești și Delaco
Degustare Sâmburești si Delaco

Vă invit ca de obicei să descoperiți asocierile prezentate în această seară și îmi doresc să vă inspir să le încercați și voi.

Degustarea a început cu  Sauvignon Blanc alături de Mozzarella. A urmat Chardonnay Domeniile Samburesti  asociat cu Havarti Delaco D’Exceptie. Un Roze care de data aceasta a fost prezentat împreună cu cașcaval, Roze Domeniile Sâmburești și Cascaval Sofia Delaco a făcut trecerea către vinurile roșii.

Ca de obicei, atmosfera este foarte frumoasă la fiecare degustare, suntem veseli și curioși să aflăm propunerile organizatorilor.

 

Brânzeturi cum se cu...Vin #20, Sâmburești-Delaco
Brânzeturi cum se cu…Vin #20, Sâmburești-Delaco

Finalul serii a fost dedicat vinurilor roșii. Merlot Domeniile Samburesti și Maasdam Delaco D’Exceptie, urmat de Cabernet Sauvignon Domeniile Samburesti și Irish Cheddar Delaco D’Exceptie.

Alegerea mea din această seară a fost Cabernet Sauvignon  și Irish Cheddar. Acest vin are o culoare rubinie, arome de fructe de pădure și ciocolată. Este foarte cunoscut, a câștigat medalii la târguri naționale și internationale. Cuvântul pe care îl dedic este tradiție.

În acest an, am început să scriu pe blogul meu articole dedicate produselor românești, scriu despre branduri mondiale inspirate din tradiții culturale.

Vinurile de la crama Sâmburești reprezintă un brand mondial inspirat din tradiții culturale.

Sâmbureștiul este menționat în timpul domniei lui Mihai Viteazu, în 1597, când este dat cu „întărire domnească” vestitului său căpitan Val Armas Marco pentru vrednicia cu care a luptat împotriva turcilor. Prima menționare în documente a podgoriei Sâmburești este în anul 1638. Atunci satul ajunge în stăpânirea lui Marco Danovici, marele paharnic și armaş.

Domeniile Sâmburești
Domeniile Sâmburești

Povestea modernă a vinului de Sâmburești este legata de Vintilă Brătianu, prim ministru al României. Celebrul oenolog Auguste Joseph Ville îl sfătuiește să defrișeze plantația și să o înlocuiască cu soiuri nobile frantuzești.  După câțiva ani, vinul de Sâmburești câștigă medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris din 1926.

În anul 2005, societatea intră în portofoliul grupului Valvis Holding. A urmat un plan de investiții și multe campanii de promovare a vinurilor de Sâmburești. In 2012, vinurile de la Sâmburești au câștigat cinci medalii la Târgul Wine China de la Beijing.

Cabernet Sauvignon a fost însoțit în această seară de Irish Cheddar Delaco D’Exceptie.

Cabernet Sauvignon și Irish Ceddar
Cabernet Sauvignon și Irish Ceddar

Delaco este parte integrantă a grupului francez Savencia, unul dintre cei mai mari producători de pe piața de lactate la nivel mondial.

Irish Cheddar, o brânză tare din lapte de vacă, pasteurizat, este cea mai cunoscută brânză din Marea Britanie. Produsă în secolul al XVI-lea de Joseph Harding, este fermă în textură și are o aromă asemănătoare alunei.

Pentru brânză aleg cuvântul pasiune, deoarece pasiunea lui Joseph Harding a dat naștere unui brand care traversează mai multe secole.

Irish Ceddar
Irish Ceddar

Excepție este cuvântul ales pentru asocierea Cabernet Sauvignon și Irish Cheddar Delaco D’Exceptie.

În această seară, somelierul Narcis Neagoe a evidențiat cele cinci elemente principale care definesc un vin: Culoarea, Corpul, Echilibrul, Alcoolul, Post-gustul.

Mi-au atras atenția și sunt convinsă că vom discuta mai mult data viitoare.

Degustare Samburești-Delaco
Degustare Samburești-Delaco

Vă invit să încercați și voi aceste asocieri.

Distribuie articolul:
Google+
http://mirelacoman.ro/samburesti-delaco/
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN

Ați pregătit cărțile de vizită pentru Social Media Summit?

Social Media Summit București este evenimentul dedicat bloggerilor, specialiștilor în comunicare sau marketing. Îl aștept cu nerăbdare, sunt personalități pe care le urmăresc on-line și abia aștept să îi cunosc personal. Este locul în care participă cei mai relevanți bloggeri.

Mirela Coman si Madalina Maria Iancu la Social Media Summit Bucuresti
Mirela Coman si Madalina Maria Iancu la Social Media Summit Bucuresti

Am fost în 2016 împreună cu prietenii mei, bloggerii din Craiova și m-am înscris și anul acesta. Abia aștept să aflu cum pot brandurile să își facă cunoscute mesajele în avalanșa de conținut online.

Social Media Summit
Social Media Summit

În acest an la Social Media Summit București va fi lansată a doua ediție a Digital Report, care conține listele cu cele mai relevante nume din blogosfera românească, grupate pe domenii, topul celor mai urmăriți vloggeri și topul conturilor de Instagram.

Social Media Summit București are loc pe 28 februarie, la ARCUB Gabroveni

Îmi place foarte mult locația, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti este locul pe care îl vizitez de câte ori ajung in București, povestesc prietenilor  despre expozițiile si proiectele culturale independente, fac fotografii.

Programul Social Media Summit București este foarte interesant și sunt invitati speakeri consacrati. Te invit sa te înscrii aici.

Program

                    10.00 – 11.30 SESIUNEA 1: PROVOCĂRILE DIN SOCIAL MEDIA ÎN 2018

      Teme:

  • Tendințe în influencer marketing
  • Micro-influencerii: facilitează ei o interacțiune cu publicul țintă mai autentică și mai directă?
  • Reguli de conținut în social media
  • Social Media Advertising
  • Smart Budgeting: optimizarea audiențelor pentru Facebook Ads
  • Visual Content Marketing: Cum creezi o strategie de conținut video cu impact – resurse, tipuri de conținut, live video
  • Vlogging for business

·                     12.00 – 13.30: SESIUNEA 2 – DEZBATERE: BLOGGER GENERALIST VERSUS BLOGGER SPECIALIZAT

Dezbaterea referitoare la audiență “bulk” versus audiență specializată moderată de Radu Atanasiu, Adjunct Lecturer Maastricht School of Management România.

·                     13.30 – 14.00 LANSARE BIZ DIGITAL REPORT 2018

                                    Biz Digital Report 2018 include:

  • Cele mai importante agenții de digital din România
  • Tendințe și evoluții ale pieței de digital
  • Liste cu cele mai relevante nume din blogosfera românească, clasificate în funcție de domeniile pe care le acoperă
  • Top cei mai urmăriți vloggeri
  • Top conturi de Instagram
  • Top bloggeri cu care au colaborat agențiile
  • Domeniile in care s-au facut cele mai multe campanii in 2017
  • Bloggerii cei mai prezenti in campaniile din 2017
  • Cele mai importante campanii din 2017

                          14.30 – 15.30: SESIUNEA 3: INSTAGRAM FOR BUSINESS

Cum pot folosi brandurile această platformă și cine va câștiga jocul Instagram în România?

                                 Robert Katai, Visual Marketer & Content Strategist, Bannersnack

V-ați înscris la Social Media Summit București? Pregătiți-vă cărțile de vizită.

 

 

 

 

Distribuie articolul:
Google+
http://mirelacoman.ro/social-media-summit/
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN