Craiova – orașul celor 1000 de milionari și proiectele lui Gerard Faivre

Craiova este orașul celor 1000 de milionari. La Craiova era cea mai aleasă și numeroasă boierime din țară, a spus Nicolae Iorga la începutul secolului XX. După București era cel mai bogat oraș din regat.

Craiova se dezvoltă rapid datorită celor care au câştigat averi imense din comerţul cu cereale. Vor să arate că au bani, călătoresc în străinătate, copiii studiază la facultăți renumite din Viena și Paris. Se îmbracă după moda occidentală, îşi doresc reşedinţe care reflectă statutul lor social construite de arhitecţi străini renumiţi, inclusiv Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale. Paul Gottereau a construit clădiri emblemă ale Bucureştiului: Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară Carol I şi Palatul CEC.

Unele familii au donat întreaga avere oraşului, pentru prosperitatea lui culturală. Se implică în viaţa comunităţii, sunt filantropi și susţin educaţia. 

Constantin Mihail a studiat la Școala Superioară de Agricultură din Viena. Proprietarul unor moșii care depăşeau 100.000 ha, a fost numit “Nababul din Ţara Românească” datorită averii sale.

În perioada 1898-1907, Paul Gottereau a construit la Craiova pe Calea Unirii, reşedinta familiei Mihail.

Calea Unirii traversa orașul și reprezenta legătura dintre Bucureşti şi Calafat, orașul de pe malul Dunării. Era cea mai importantă zonă comercială, erau hoteluri, restaurante, librării, farmacii, magazine cu delicatese, magazine cu postavuri şi mătăsuri, giuvaergerii.

Bancheri, latifundiari, primari, prefecţi, senatori şi deputaţi construiesc case somptuoase pe Calea Unirii din Craiova în perioada plină de strălucire a sfârşitului de secol XIX.

Palatul Mihail construit de Paul Gottereau este impresionant.

La intrare un hol de onoare, o scară din marmură de Carrara şi candelabre din cristal de Murano ne invită să descoperim întregul palat. Mobilierul și obiecte de artă cumpărate din Viena, sobe de teracotă, stucatură aurită şi pereţi tapisați cu mătase de Lyon, luminatoare cu vitralii şi plafoane din lemn sculptat înnobilează cele 29 de camere (saloanele de primire, un salon de muzică, sufragerii). Cea mai spectaculoasă este Sala Oglinzilor.

În 1936, Jean Mihail ultimul descendent al familiei,  lasă prin testament întreaga sa avere statului “pentru scopuri social – culturale folositoare Craiovei”. A cerut să se înfiinţeze o fundaţie culturală care să-i poarte numele, iar Palatul Mihail să devină muzeu de artă care să găzduiască colecţiile de tablouri ale familiei.

Din 1954 Palatul Mihail aflat pe Calea Unirii nr.15, este Muzeul de Artă Craiova, un monument de arhitectură de interes naţional.

Pe Calea Unirii sunt zeci de case. Martori tăcuţi ai vremurilor. Au fost naționalizate, proprietarii au fost evacuați. În perioada comunismului au avut mai multe destinații și marea majoritate s-au degradat.

Pe strada Unirii lângă Biserica Mântuleasa, este Casa Popp. O casă construită în stil Art-Nouveau. Pe uşa principală a casei bancherului Nae Popp (1848-1920) este inscripţionat anul 1875. Exteriorul arată dragostea proprietarilor pentru artă.

Aici au locuit mai multe generaţii. Fiul bancherului Nae Popp, Constantin Popp (1877-1958) era Doctor in Drept. A fost prefect al judeţului Dolj (1914-1915) şi primar al Craiovei în anul 1919. Era căsătorit cu Antoaneta, care se trăgea din familiile boiereşti, Brăiloiu (după tată) şi Glogoveanu (dupa mamă). Fiica lor, Veronica, căsătorită cu Ion Caletzeanu a moștenit casa. Fiul lor Constantin Caletzeanu a  recuperat casa parinților săi.

Am vizitat această casă într-un tur ghidat, alături de Dragoş Andreescu şi Mircea Georgescu. În interior ferestre mari lasă lumina sa intre, pe tavan sunt urme ale candelabrelor şi ale feroneriei originale.

În vremea comuniştilor Casa Popp a adăpostit mai multe instituţii. La un moment dat a fost atribuită unei instituţii culturale. Într-o cameră era amenajat un studio de înregistrari. În alta erau câteva rame ale mobilierului original.

Constantin Caletzeanu a murit anul trecut. Astăzi casa are nevoie urgentă de renovare sau de un proprietar care să îi redea strălucirea.

Toate casele de pe Calea Unirii merită o viaţă nouă în secolul XXI. Atmosfera, stilul de viaţă din acele vremuri, povestea lor merită să fie cunoscută, viaţa lor se poate schimba. Există soluţii.

Casa Popp este foarte frumoasă, după ce o vizitezi începi să visezi. Ce ar putea fi aici?

Proprietarii caselor de pe Calea Unirii erau apropiați de valorile franceze. Au studiat în Franța, casele poartă amprenta arhitecturii franceze, Paul Gottereau a fost arhitectul Casei Regale din România.

Am avut bucuria să o întâlnesc de două ori pe doamna Michèle Ramis, Ambasadorul Franţei la Bucureşti. M-au impresionat căldura cu care vorbeşte despre România şi proiectele iniţiate de Ambasada Franţei cu ocazia Centenarului.

Casa Popp este construită în stilul Art Nouveau. Aici mi-aş dori să fie o instituţie culturală sub patronajul Franţei sau o instituţie culturală care să aibă proiecte comune cu parteneri culturali din Franţa.

De asemenea, am avut ocazia să îl întâlnesc la Craiova pe domnul Frederic Lamy, directorul magazinelor Leroy-Merlin şi membru în echipa Cosiliului director al Camerei de Comerţ România-Franţa. Am aflat atunci că se implică în multe proiecte.

Mi-aş dori să găsim o soluţie împreună cu doamna Michèle Ramis și domnul Frederic Lamy .

Mai am o propunere care ar putea salva casa Popp de pe Calea Unirii.

Am vizitat Parisul şi m-a cucerit. Totul este viu în Paris. M-am plimbat de dimineaţa până seara târziu. Istorie şi prezent. Casele vechi au haine noi. Îi admir pe cei care reuşesc să ofere o noua viaţă acestor case.

Într-un articol scris de Diana Cosmin, am descoperit un proiect realizat de Gerard Faivre. Este admirat în întreaga lume, el cumpără case vechi, le reconfigurează, le decorează şi le revinde. O proprietate construită în anii 1880 cu o suprafaţă de 272 metri pătraţi din Avenue Marceau aproape de Champs Elysee m-a fermecat. Se află la etajul al doilea al unei clădiri elegante din epoca Haussmann.

Gerard Faivre propune în fiecare încăpere o altă lume care arată pasiunea sa pentru arta contemporană şi ecletism. Colaborează cu designeri renumiţi şi aşază la un loc lucruri la care nu te-ai gândit. M-a impresionat conceptul, m-a fermecat creativitatea lui. Aşa am început să urmăresc proiectele lui Gerard Faivre, să aflu despre colaborarea lui cu designerii Tom Dixon şi Gianfranco Ferre.

Intrarea in apartament

• Corpuri de iluminat Tom Dixon
• covor Helix de la Gianfranco Ferre pentru Sahrai
  

  

Salonul mare

– corpuri de iluminat. Lumini atarnate si aplice pe perete “Melt Chrome” si “Mini Melt gold” de la Tom Dixon. Sferele de metal creeaza un joc de lumini si umbre pe tavan si perete.

– covor Helix de la Gianfranco Ferre pentru Sahrai

Trebuie să salvăm Casa Popp și alte case construite la sfârșitul secolului XIX în Craiova. Îmi doresc să vină turiştii să descopere Palatul Mihail şi poveştile caselor de pe Calea Unirii.

Îmi doresc să existe proiecte realizate sub bagheta lui Gerard Faivre şi casele să prindă viaţă, sau proiecte în care sa colaborăm cu Gerard Faivre.

Îmi doresc să existe o Facultate de Arhitectură în Craiova, am mai spus asta. Am aflat că acum mulţi ani a existat un Colegiu.

Povești mai puțin cunoscute despre autenticitatea și originalitatea acestor locuri vă invit să descoperiți în articolele pe care le-am scris.

Integrarea tradițiilor din Piața Marșeu într-o lume modernă

Parcul Bibescu din Craiova a câștigat medalia de aur la Paris

Pavilionul Brâncuși, limita între arhitectură și sculptură – un interviu cu arhitectul Dorin Ștefan

Craiova are culoare

Craiova a început să scrie partitura

Parcul Romanescu, gazda spectacolului de operă TOSCA

Fântânile Olteniei s-au întors acasă

Mulțumesc Europa Season. Craiova este o Capitală Europeană a Culturii

Hruba de la Banu Mărăcine așteaptă oaspeți

Colțul Bloggerilor nominalizat la Digital Divas 2016