Craiova își dorește titlul de “Capitală Europeană a Culturii în 2021”. Adaugă note muzicale, transmite emoții și atrage artiști din lumea întreagă. Sunt evenimente în fiecare zi, de multe ori e foarte greu să alegi.
Una din cele mai somptuoase clădiri din centrul Craiovei stârnește admirația trecătorilor: Palatul Mihail, un monument de arhitectură civilă de început de secol XX realizat după planurile arhitectului Paul Gottereau, arhitect al Casei Regale.
Arhitectura exterioară se remarcă prin rigurozitatea execuției ornamentelor de pe fațadă și a feroneriei care decorează balcoanele.
Palatul Mihail a fost inaugurat în anul 1909, în prezent este Muzeul de Artă Craiova.
Interiorul este impunător, a fost proiectat astfel încât să beneficieze de o foarte bună lumină naturală, cu ferestre largi și luminatoare care pun în valoare cele mai rafinate detalii de execuție: scări din marmură de Carrara, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venețiene, cariatide, stucaturi aurite și pereți îmbrăcați în matase de Lyon.
Un hol de onoare, saloane de primire a oaspeților, un salon de muzică și spectaculoasa Sala Oglinzilor reflectă poziția socială a lui Constantin Mihail, proprietar vestit pentru averea impresionantă pe care o dobândise și efervescența orașului Craiova la începutul secolului XX.
În 1913, Carol I și membrii familiei regale au fost găzduiți la “Palatul Mihail” și doi ani mai târziu, în 1915, aici a locuit Regele Ferdinand împreună cu Principesa Margareta.
În 1936, Jean Mihail ultimul descendent al familiei, lasă prin testament întreaga sa avere statului “pentru scopuri social – culturale folositoare Craiovei”.
Din 1954, devine sediu al Muzeului de Artă din Craiova. Patrimoniul cuprinde peste 8000 de piese de artă europeană și artă românească, obiecte cu valoare istorică, piese de mobilier.
Găzduiește tablouri de scoală olandeză, flamandă, italiană și franceză, pictură și grafică de Theodor Aman. În muzeu se află artă decorativă românească și străină din donatiile Nicolae Romanescu, Jean Mihail, Alexandru si Aristia Aman și bineînteles pictură românească: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Ion Țuculescu.
Cele mai valoroase piese din patrimoniul Muzeului sunt cele 6 lucrări ale lui Constantin Brâncuși : “Sărutul” – considerată de către istoricii de artă prima sculptură modernă din lume, “Cap de fată (Orgoliu)”, “Cap de băiat”, “Coapsa”, “Domnișoara Pogany” și “Vitellius”.
Îmi place să merg la Muzeul de Artă, îl promovez și mă bucur să merg împreună cu cei care vizitează Craiova.
“Filarmonica Oltenia” este un prieten vechi al muzeului. Susține săptamînal spectacole: pe esplanadă, în Sala Oglinzilor sau în Salonul de Muzică. Evenimente realizate cu mult profesionalism ca în oricare Capitală Culturală Europeană.
“Biblioteca Aristia și Alexandru Aman” este alături de vizitatorii muzeului. A expus câteva tipărituri vechi, aparținând patrimoniului cultural românesc: cărți religioase din secolele XVI – XVIII, cea mai veche fiind Cazania lui Varlaam (1643) și bibliofile: manuscrisul facsimilat al lui Leonardo da Vinci Codex referitor la zborul păsărilor.
Pot fi privite și răsfoite “Cartea de onoare a Muzeului Aman” și “Albumul Parc Bibescu” care cuprinde fotografii din perioada de amenajare a parcului.
Parcul Bibescu proiectat de arhitectul francez Edouard Redont,a fost inaugurat în prezența Regelui Carol I.
În 1900 acest parc a obținut Medalia de Aur la Expoziția Internațională de la Paris.
Astăzi poartă numele primarului Nicolae Romanescu. Nicolae Romanescu a fost primar al Craiovei in acea perioadă. Proiectele sale au dus la o dezvoltare fără precedent a orașului.
Proiectele Craiovei nu se opresc aici.
Pavilionul special “Centrul Internaţional Constantin Brâncuşi”, o construcţie de formă ovoidă se construiește acum în curtea Muzeului de Artă Craiova.
Arhitectul Dorin Stefan a precizat: “Intrarea se face prin subteran: pe latura estică a Palatului Mihail. Am propus o aripă subterană ca spaţiu de expoziţie, întâlnire şi acces în prisma de sticlă care se află deasupra.
În afara expunerii operelor de artă brâncuşiene ce fac parte din colecţia muzeului din Craiova, vom aduce fotografii scara 1:1 din Atelierul Brâncuşi aflat în vecinătatea Centrului Pompidou.
Apoi, din subteran, cu un ascensor de sticlă, vizitatorii vor putea să ajungă, individual, în interiorul pavilionul de deasupra. Ascensiunea spirituală pe care conta Brâncuşi în templul din Indore, aici este întregită şi de experienţa fizică de ridicare în interiorul pavilionului. Pavilionul poate fi privit ca o lucrare op-art, Ovoidul şi Măiastra sunt doar sugerate, nu generează o structură grea, apăsătoare”.
Muzeul de Artă Craiova redă strălucirea unei istorii a locului, pasiune, inspirație și creativitate.
Palatul Mihail, aduce la un loc cartea, istoria și muzica.
Casa de Cultură ” Traian Demetrescu” ne-a invitat să povestim despre evenimentele culturale care ne-au impresionat.
Surse foto – Monumente Oltenia, Muzeul de Arta, Craiova Forum, Bogdan Danescu, fotografii proprii
Reading time: 4 min
