Oamenii dedicați și creativi pot schimba lumea. Putem face lucruri care contează pentru oameni cărora le pasă. Ducem oamenii într o călătorie și îi ajutăm să devină ceea ce au visat. Ca să fii cel care stabilește următoarea etapă trebuie să înțelegi perspectiva culturală pe care dorești să o schimbi și să creezi o poveste care va rezona cu această cultură. Asta am invatat din cartea Asta înseamnă Marketing scrisă de Seth Godin și vreau să împărtăsesc întreaga poveste prietenilor mei.

Seth Godin este autorul care m-a fascinat anul acesta. ’’Și tu poti sa zbori’’ și ’’Sparge tiparele’’ ne indeamna sa facem un salt spre un nou mod de a face lucrurile. Am scris AICI și AICI. Următorul pas a fost să citesc o altă carte.

Despre rădăcini, schimbare, comunități mai bune și rezultate mai bune.

Creăm experiențe atunci când folosim un produs sau interacționăm cu un serviciu. Oamenii cumpără pentru că îi va face sa se simtă într-un anumit fel. Vindem sentimente, statut și conexiune. Nu activități sau lucruri.

Ce cauți la un brand? Siguranța, frumusețe, responsabilitate, inteligență, putere, conexiune, modernitate. Pe care l-ai alege?

Mai întâi trebuie să vezi. Nu poți schimba pe toată lumea. Întreabă-te pentru cine e asta? Pe cine vrei să schimbi? Un grup? ce au in comun? cum le va schimba lor statutul? Subliniază schimbarea pe care vrei să o creezi și spune povestea care se potrivește cu visurile și ideile acestui grup. Ia această nevoie și descrie pentru cine și pentru ce este.

Cel mai bun motiv pentru care cineva vorbește despre tine este că de fapt spune CEVA despre el însuși.” Iată ce gusturi am”. Dăm de veste altora atunci când e în beneficiul nostru sau a dorinței noastre de noutate și de schimbare. Dacă NU se poate vorbi de schimbarea pe care vrei s-o faci poate că ar trebui să găsești altă schimbare care trebuie făcută. Oamenii nu vor da de veste pentru că e IMPORTANT pentru tine, o vor face dacă e important pt ei, daca îi ajută în progresul spre OBIECTIVELE LOR sau dacă le permite să spună singuri o poveste de care sunt mândri. Ce vei face și ce impact vei avea? Unde este efectul de rețea care va propaga această idee? Când îți e clar, ușile se deschid. Exemplul Starbucks e cunoscut în toată lumea. Se bazează pe o comunitate și respectă o promisiune.

Cum să-ți ancorezi munca adânc în visurile, dorințele și comunitățile celor pe care vrei să-i servești.

Pentru schimbare ai nevoie de rădăcini. Floarea soarelui are un sistem de rădăcini adânci și complex. Fără acestea nu s-ar înălța niciodată prea mult. Cât de înaltă e planta ta de floarea soarelui? Nu poți fi văzut dacă nu înveți
să vezi.

Obiectivul e schimbarea pe care vrei s-o produci în lume. Spune o poveste CARE SE RĂSPÂNDEȘTE, INFLUENȚEAZĂ OAMENII ȘI SCHIMBĂ ACȚIUNILE LOR.  Modul în care folosești poveștile, statutul și conexiunea pentru a crea tensiune și progres este o strategie. O reclamă observată de persoanele potrivite creează tensiune. Fii specific, fii specific. Frecvența contează – ne amintim lucrurile pe care le vedem iar și iar. Dacă oamenii remarcă produsul tău și vorbesc despre el, atunci e remarcabil. Vestea se răspândește.

Apple a transmis la fiecare pas prin cuvinte, fonturi și designuri suficient de ciudate cât să se facă auzite de către oamenii potriviți. De ce? Pentru că limbajul ventricular contează (tipurile fonturilor, stilurile imaginilor și conținutul. De asemenea, reclamele de modă din Vogue nu seamănă cu cele din Sport Ilustrared.

Ce vor oamenii? Unii oameni vor responsabilitatea, unii vor să fie recunoscuți. Fii permanent dispus să tratezi oamenii diferiți in moduri diferite.

Persoana care măsoară dominanta în locul afilierii vrea să câștige. Cei care urmăresc afilierea, vor să se conformeze, să se sincronizeze, să simtă placerea că ” oamenii că noi fac astfel de lucruri”, fără riscul de a fi ales ca lider.

Oamenii așteaptă avantajul pe care-l vei oferi, vor să facă parte din ceva. Asteapta posibilitatea de a vedea și de a fi văzuți. Daca vrei sa faci o schimbare trebuie sa creezi încredere, sa câștigi adepți. Începe prin a organiza un grup unit în care oamenii să se sincronizeze, creeaza o cultură. Există o mulțime de moduri de a câștiga încrederea. Să câștigi încrederea și atenția sau să fii văzut drept singura alternativă, alta ar fi să îți creezi alianțe și parteneriate. Astfel ne creăm un trib.

Cum să organizezi și să conduci un trib?

Să explici ce vor avea de câștigat dacă vor face parte din tribul tău (povestea sinelui). Presiunea colegilor care vor crea tensiunea necesară de a merge toți împreună mai departe (povestea lui acum). Urgența lui ACUM ne impune să facem pasul împreună fără amânare. Un îndemn la acțiune, un motiv să facem ceva acum. Un trib este format din oameni care au în comun INTERESE, OBIECTIVE și un LIMBAJ. Daca conduci un trib, obiectivul este ca tribul să îți simtă lipsa dacă ai dispărea.

Acum mă auzi? Semiotica, simbolurile și limba vermaculară.

Comunicăm cu ajutorul simbolurilor. Folosim simbolurile pentru a câștiga încrederea și adepți. Care e însemnul tău? De ce l-ar purta cineva?

Dacă vrei să creezi un avantaj de marketing trebuie să investești în conexiune și în alte proprietăți netransferabile. Dacă oamenilor le pasă, ai un brand. Fără un brand, logo-ul nu valorează nimic.

Fiecare are capacitatea să facă mai multe schimbări decât și-a imaginat. Dar ai nevoie de un plan de afaceri mai bun. Ce înseamnă asta?

O foaie de lucru simplă. Asta înseamnă Marketing

1.pentru cine este?

2. pentru ce este?

3. care e perspectiva membrilor, publicului cărora vrei să te adresezi?

4. de ce se tem ei?

5. ce poveste vrei să spui?

6. ce schimbare vrei să faci?

7. cum le va schimba lor statutul?

8. cum vei ajunge la primii adoptatori și neofili?

9.le vor spune ei și prietenilor?

10. CE le vor spune prietenilor?

11. unde este efectul de retea care va propaga această idee?

12. CE CONSTRUIEȘTI?

13. ești mândru de acest lucru?

Am terminat cartea “Asta înseamnă Marketing” scrisă de Seth Godin și m-am gândit ce pot face la rândul meu pentru comunități mai bune, rezultate mai bune.  Schimbă cultura și schimbă-ți lumea, a fost mesajul lui Seth Godin. Dacă dai naștere unor norme culturale, nu poți avea un impact până nu schimbi ceva. Am învățat despre Cum să-ți ancorezi munca adânc în visurile, dorințele și comunitățile celor pe care vrei sa-i servești. Să îi ajuți să găsească ceea ce caută.

Marea Adunare a Partidului Comedianților Români are loc în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale. Suntem invitați să fim alături de bravi luptători ai cauzei umoristice. Ne promit un viitor glorios, în cadrul unui nou show de stand up comedy.

Bordea și Micutzu, unii dintre cei mai de succes comedianți români ai momentului, cu turnee nationale își descriu astfel noul show: “Măreţie, împlinire, stand up comedie”. Vor fi alături membrii devotați de partid care seamănă glume şi culeg ropote de aplauze – Popa Claudiu, Cortea Nelu, Bucălae Radu şi Adrian George. Seara va fi deschisă de aripa tânără, viitorul glorios al poporului nostru vesel – Ioana Luiza şi Florin Gheorghe.”

În zilele 4 și 5 noiembrie la Sala Palatului din Bucuresti vor fi ropote de aplauze. Bordea și Micutzu organizează Marea Adunare a Partidului Comedianților Români. Urmează întâlnirea din Marea Cetate a Băniei în 7 Noiembrie la Sala Polivalentă.

Cosmin Nedelcu-Micutzu e cunoscutpentru speech-urile accide la adresa politicienilor români, de-a lungul timpului ironizandu-i pe toți politicienii vedetă. Este unul dintre puținii comedianți care a dus inclusiv in emisiuni tv, momentele sale de stand up în care critică societatea politică actuală.

Catalin Bordea ironizează și analizează viața de familie, precum și ipocrizia pe care o afișăm zilnic ca să ne ferim de judecățile oamenilor.

Marea Adunare Națională a Partidului Comedianților Români are loc în întreaga țară.  

• Bucuresti – 4 si 5 Noiembrie,
• Craiova – 7 Noiembrie,
• Timisoara – 9 noiembrie,
• Cluj Napoca – 10 Noiembrie,
• Bacau – 15 Noiembrie,
• Brasov – 17 Noiembrie,
• Galati – 8 Decembrie.

Membrii de partid sunt convocati urgent.

I-am întâlnit pe Bordea si Micutzu la spectacolul“Stricăm o generație”. Sala Polivalentă din Craiova era plină. Sunt iubiți de public și atrag la spectacolele lor mai multe generaţii.

Show-ul “Stricam o generatie” a inregistrat recorduri absolute de audienta. Cele trei  show-uri consecutive de la Sala Palatului au avut 12.000 spectatori si reprezentatia de la la Sala Polivalenta din Cluj a avut 8000 de spectatori.

Turneul Partidul Comediantilor Romani este produs de Headline Management si Sublime, biletele se gasesc pe sublime.ro

Podgoria Drăgăşani are o istorie ce datează de peste două mii de ani, din vremea geto-dacilor. Oltul este martorul tăcut al vremurilor și legendelor. Peisajul colinar de aici îți amintește de Toscana. Am vizitat mai multe crame din această zonă și am participat la degustări de vinuri.

Acum, la un nou eveniment Brânzeturi cum se cuVin, organizat la Oxygen Bistro de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro am cunoscut o nouă cramă.

Ferma Măgureni aflată în Podgoria Drăgășani produce pe o suprafață de 20 de hectare vinuri ecologice. Sunt puține crame în România care oferă iubitorilor de vin, produse care păstrează intact gustul terroir-ului. Un brand romantic, Lacrimi de lună, autentic și seducător a venit în capitala Olteniei.

Ca de obicei, brânzeturile Delaco au acompaniat vinurile. Brânzeturi celebre pe plan mondial ne-au însoțit întreaga seară.

Asocierile prezentate au fost:

• Sauvignon Blanc sec si Mozzarella,
• Crampoșie sec si Camembert,
• Pinot Gris demisec si Emmentaler,
• Tamaioasa Romaneasca demisec si Maasdam,
• Rosé Cabernet Sauvignon demisec si Gouda,
• Negru de Dragasani sec si Grana Padano

Negru de Drăgășani și Crâmpoșie sunt vinurile emblemă ale zonei. Sunt vinuri locale, cunoscute și apreciate în tara și în străinătate. Mă bucur mereu să le descopăr. Totuși, alegerea mea din această seară este Tamaioasa Romaneasca și Maasdam Delaco D’Exceptie.

Am ales un vin românesc, un vin alb demisec cu o aromă seducătoare de fagure de miere alături de flori de tei și salcâm. Este vinul preferat de majoritatea bloggerilor prezenți la eveniment. Este vinul despre care vreau să împărtășesc și prietenilor mei care îmi citesc articolele. Aroma vinului m-a ajutat să fac această alegere. Cuvântul ales este seducător.  

Tămâioasa românească este un soi aromat care provine din familia Muscat. Este cultivat de peste două mii de ani în spaţiul românesc, din perioada Regelui Burebista, primul rege al dacilor (82-44 î.Hr.). Denumirea soiului provine din cuvântul latin thymanea, care se traduce “tămâie”, datorită caracterului aromat. 

Renumita brânză olandeză Maasdam Delaco D’Exceptie a acompaniat vinul demisec Tămâioasă Românească.

Maasdam este o „brânză cu găuri”, a apărut în 1984. A fost fabricată pentru prima oară într-o mică fabrică din satul Schoonrewoerd, situat lângă Leerdam. A ajuns să se fabrice în întreaga Olandă, sub numele generic de Maasdam. Concepută inițial doar ca o variantă mai ieftină de Emmental, a reusit să capete o notorietate internațională. Este o brânză obținută din lapte pasteurizat de vacă, cu 45% grăsimi, are o pastă semidură, cu găuri.

Cuvântul ales pentru Maasdam Delaco D’Exceptie este farmec.

Cuvantul ales pentru asocierea Tamaioasa Romaneasca si Maasdam Delaco D’Exceptie este prietenie.

Seara s-a încheiat ca de obicei cu poza de grup. Am ajuns la evenimentul #33.

“Murmur”, un brand creat de designerul Andreea Bădală, o poveste frumoasă din România. Creațiile ei, atemporale și senzuale, sunt apreciate de Madonna, Beyonce, Dua Lipa, Katy Perry. Lumea ei e plină de fantezie, vorbește despre bucuria unei femei care se cunoaște pe ea însăși, despre feminitate exprimată prin haine și atitutine.

Andreea Badală a fost invitată la Conferințele Webstock. Am urmărit mai multe emisiuni și evenimente prezentate în on-line, o admir de mult timp, dar întâlnirea de acum a fost extraordinară.
Am fost fermecată de personalitatea ei, m-a purtat într-o călătorie care nu s-a încheiat la finalul conferinței.

Povestea pe care o voi prezenta este dedicată renumitei piețe din Craiova, Piața Marșeu și talentului comercial al oltenilor, recunoscut în întreaga țară. Piața atrăgea ca un magnet mii de cumpărători, era întinsă, construită pe trei terase largi. Reclama strigată în toate colțurile, felul în care negustorii își lăudau marfa și talentul de a se tocmi la fiecare vânzare, au adus renumele acestui loc și zicala că “la Craiova merg câinii cu covrigii în coadă”.

Piața Marșeu reprezintă o adaptare a cuvântului “piață” din limba franceză, marché , datorată probabil antrepenorului francez Alfred Godillot care a realizat în 1872, Hala Măcelarilor. Această bijuterie inspirată de Halele Baltard din Paris este astăzi monument istoric. Alfred Godillot a construit halele din Piața Unirii – București. În București aceste hale nu mai există.

Am inițiat un proiect on-line, care sper să prindă viață în off-line. Mi-am propus să arăt ce are Craiova și nu gasesti în altă parte.

Să ne inspirăm din povești mai puțin cunoscute și să oferim în off-line experiențe noi bazate pe autenticitatea și originalitatea acestor locuri. Un proiect care personalizează orașul și creează conexiuni între generații.

Hala Măcelarilor construită de Alfred Godillot reprezintă legătura orașului cu trecutul și este mijlocul de a atrage tinerii să prețuiasca patrimoniul. Acest monument istoric trebuie să-și recapete strălucirea de altădată și să fie integrat într-o Piață Turistică.

Tradițiile trebuie să fie păstrate și integrate într-o lume modernă. Procedee străvechi de coacere a pâinii, de preparare a mâncării, de păstrare și combinare a alimentelor, atmosfera de autenticitate din acele vremuri, acest farmec aparte s-a păstrat până astăzi.

Să ne inspirăm din povestea renumitei Piețe Marșeu, construită pe trei terase largi. Hala Măcelarilor era construită la nivelul străzii Justiției (astăzi Alexandru Ioan Cuza) și atrăgea toate privirile. Un acoperiș asemănător unei pagode, geamuri înconjurate de rame de metal rotunjite, o structură metalică cu stâlpi de fontă şi oţel cu ornamente în stilul secolului 19.  

Alături erau două chioșcuri metalice unde se vindeau ziare, tutun, plicuri, timbre. Pe rogojini, în spațiul dintre terasa superioară și cea din mijloc, se vindeau confecții din nuiele, papornițe din împletituri, obiecte de lemn de uz casnic, obiecte de metal forjat, din aramă și cositor, cojoace, covoare, carpete.

Cea mai mare aglomeraţie era în zona unde găseai produse proaspete, legume, cereale, fructe, flori, păsări, ouă. Marfa era expusă cât mai atractiv, legumele se vindeau la grămăjoare sau la chite. Aici era terasa din mijloc. În jurul ei, vânzători ambulanți cu înghețată la cornet, alviță, sirop, nuga, bomboane fondante și răcoritoare alături de renumita bragă dădeau culoare zonei. Terasa de jos se afla la nivelul străzii Calea București și era destinată diversității de brânzeturi de vacă, oaie, lapte bătut, smântână, urdă și comerțului cu pește. Erau și lubenițe, pepeni galbeni și dovleci. Țăranii vindeau tot ce aveau în gospodărie.

Era o concurență înverșunată în Piața Marșeu, toți se lăudau și tocmeala era obligatorie în orice tranzacție. Lucrătorii în lemn, împletitorii de nuiele, cizmarii, cojocarii și alți meșteșugari lucrau sub privirile curioșilor, acolo unde își vindeau marfa. Se spuneau povești până la miezul nopții.

Produsele din grădinile Olteniei sunt gustoase ca și atunci. Pasiunea oamenilor harnici care vin să își vândă marfa astăzi, nu s-a schimbat. Să îi redăm strălucirea de altădată monumentului istoric realizat după modelul celor din Paris și să transformăm Piața Centrală de azi într-o Piață Turistică.

Acest proiect va personaliza orașul Craiova.
Un spațiu modern care va promova autenticitatea locurilor este prilejul de a prezenta gastronomia din Oltenia și de comparație cu alte orașe culturale din Europa.

Integrarea tradițiilor într-o lume modernă va atrage interesul turiștilor, artiștilor invitați la Festivalul Shakespeare, managerilor de la companiile străine care locuiesc în Craiova și al locuitorilor.

Rețetele bucatelor s-au transmis din generație în generație. Despre puiul în azmă, păpuși de dragavei și pâinea la țest, pregătite de gospodinele din satele Afumați, Bârca, Dăbuleni, Calafat, Ghidici, Izvoare, Giurgița și prezentate la evenimentele destinate promovării spiritului identitar „Dolju-n bucate” am scris aici. Despre Ropotin, un obicei străvechi de realizare a țesturilor în Oltenia am scris aici. În județul Dolj trăiesc cehi, italieni, slovaci, greci și alte etnii. Se pot promova gastronomiile altor țări și prezenta trasee culturale.

Am facut parte în perioada 2010-2011 din echipa Asociației Radu Anton Roman care a organizat în București proiectul Târgul Țăranului, singura piață turistică din România. Am scris despre evenimentele care aveau loc și bucuria celor care veneau să descopere poveștile, oamenii, locurile și bucătăria românească. Acel proiect s-a încheiat, în prezent nu există o Piață Turistică în România. De aceea îmi doresc să duc povestea mai departe în Craiova.

Este prilejul să invităm turiștii să ne cunoască, să ia masa la noi „acasă”, să promovăm branduri românești din zona istorică Oltenia (gastronomie, vinuri, ceramică, port tradițional).

Vor fi organizate evenimente, colaborări cu parteneri străini, programe de networking cultural care să armonizeze Craiova cu Dunărea (care se află la 100 de kilometri).

Acest spațiu modern amenajat ținând cont de trecut este ocazia de fi alături de autoritățile locale, Muzeul Olteniei, specialiști și un public cât mai larg.

Halele Baltard din Paris, sursa de inspiratie a lui Alfred Godillot pentru Hala Macelarilor, sunt conservate la Nogent sur Marne, în apropierea Parisului.

Hala Măcelarilor construită în 1872, a fost martora celor două războaie mondiale și a celor mai importante momente din viața Craiovei. Piaţa Marşeu a fost desfiinţată în 1966 şi demolată în 1969, pe locul ei ridicându-se Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Hala a fost mutată în noua piață amenajată pe Calea București, Piața Centrală.

Acest monument istoric trebuie să-și recapete strălucirea de altădată și să fie integrat într-o Piață Turistică. Un proiect care va personaliza orașul Craiova, capitala Olteniei.

Ca de obicei gândul mă poartă către Franța. Îmi doresc să vină în Craiova studenți și profesori de la Facultatea de Arhitectura din Paris, să descopere povestea Pieței Marșeu și să se implice în acest proiect.

La Casa Zamfirescu se întâlneau la sfârșitul secolului XIX scriitori, poeţi şi artişti plastici la o cană cu vin. Se discuta despre viaţa culturală din Craiova. Ion Zamfirescu, tânăr negustor cu magazin de „mărfuri şi coloniale“ împreună cu soția sa l-au ajutat pe ucenicul de la magazin, Constantin Brâncuți, să se înscrie la Şcoala de Arte şi Meserii. Legenda spune că locul pe care s-a construit Casa Zamfirescu a fost propus de Brâncuși, pe o stradă în apropiere de Calea Unirii și centrul orașului,

Această bijuterie transformată la începutul anilor 2000 într-un restaurant de lux, găzduiește întâlnirile bloggerilor craioveni la un pahar de vin. Sunt scriitorii de azi, pe care îi descoperi în on-line și iubitori ai vinurilor românești.