Crama Gramma se află pe dealul Bucium din localitatea Vișan, apropape de capitala Moldovei. Vița de vie are peste 50 de ani și povestea ei este știută de oamenii locului. Mie îmi plac poveștile și mă bucur să le împărtășesc prietenilor.

Povestea unor vinuri deosebite alături de brânzeturile renumite de la Delaco am aflat-o la un nou eveniment organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro. Întâlnirea a avut loc la Restaurantul Oxigen din Craiova.

Este pentru prima oară cand avem oaspeți din aceste locuri. Pentru mine Moldova înseamnă artă. Înseamnă “ La Medeleni” pe care am citit-o de zeci de ori, poeziile lui Mihai Eminescu, Rapsodia lui George Enescu, bisericile vechi și minunatul Palat al Culturii din Iași.

GRAMMA este un concept care deschide o noua direcție în comunicarea vinurilor: cea a conversației. Numele Gramma provine din greaca veche și înseamnă literă.

Vinul Gramma este Vinul Conversației, aceasta este misiunea lui.

Așa a început prezentarea celor patru asocieri.

Aligote + Brie Ile de France

Feteasca Alba + Camembert Ile de France

Cuvee Visan Alb (Aligote+FeteascaRegala+Feteasca Alba) + Maasdam Delaco D’Exceptie

Cuvee Visan Rosé (Feteasca Neagra+Merlot) + Havarti Castello

Alegerea mea din această seară este Aligote + Brie Ile de France.

Este pentru prima oară când descopăr acest vin și mi-a plăcut foarte mult. Este un vin elegant, armonios, discret și are nuanțe de citrice. Am ales Aligote și pentru că am aflat că sunt extraordinare sarmalele moldovenești învelite în vița de Aligote. Cuvântul ales este conversație.

Brie Ile de France, este sortimentul meu preferat de la Delaco și mă bucur că a fost ales să însoțească Aligote.Delaco este unul din cei mai mari jucatori de pe piața de brânzeturi din România, parte integrantă a grupului francez Savencia, unul dintre cei mai mari producători de pe piața de lactate la nivel mondial.

Povestea ei este fascinantă. Este considerată regina brânzeturilor franțuzesti. Charlemagne s-a îndrăgostit iremediabil de această brânză atunci când a gustat-o în secolul 8 la o mănăstire. El a cerut ca anual să îi fie trimise două caruri cu brânză Brie. Exemplul regelui a fost urmat de nobili și apoi de popor. Așa brânza Brie a devenit preferata francezilor. Istoria mai oferă exemple de monarhi care au apreciat brânza Brie, între care Charles de Orleans sau Henry al IV-lea. 

Este fabricată din lapte de vacă, pasteurizat și are o textură moale, mătăsoasă. Aroma este blândă, cu nuanțe de ciuperci.

Cuvantul ales pentru Brie Ile de France este istorie.

Cuvântul pentru asocierea Aligote + Brie Ile de France este prietenie.

Cred că v-a atras atenția eticheta vinurilor de la crama Gramma. Realizator este Horațiu Mălăele și mă bucur că un mare artist este alături de Vinul Conversației.

Am aflat că proprietarii cramei, familia Olteanu, au o poveste apropiată de proprietarii cramelor Avincis, Histria Vladoi și Casa de Vinuri Cotnari. Generația tânără se implică în comunicare, branding, vânzare.

Paul de la Crama Histria, Ana-Maria de la Domeniul Vlădoi și reprezentanții de la Casa de Vinuri Cotnari au venit în Craiova, îi cunosc. La crama Avincis bloggerii din Craiova sunt invitați de Andreea Micu în fiecare an de Rusalii. Toți pun pasiune și au acumulat multe cunoștințe despre vin.

M-aș bucura să realizeze un proiect de promovare a vinurilor românești alături de brandul Gramma. Un proiect al tinerilor despre traditii, autenticitate, gastronomie si branduri de loc care se vor dezvolta in jurul cramelor. Delaco se poate implica în acest proiect datorită experienței  în promovarea brandurilor și Asociația Bloggerilor Olteni va fi vârful de lance în comunicare.

A fost o seară minunată și ca de obicei la final am făcut fotografia consacrată.

Pâine în țest, meștesugul construirii țestului, conservarea legumelor și bucatele din satele județului Dolj vorbesc despre istoria locală.

Arta culinară oltenească este dominată de autenticitate.

Pâine în foi, pâine în țest, pâine mințită, turta de mălai, scovergi, papuși de dragavei, mălăiaș, zabig, pui în azmă, mâncare de raci, mâncare de prune, sarmale, saramura de pui, de pește, borș pescăresc, cârnați de porc, carne la garniță, mâncare de dragavei, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză la tavă, toate acestea pot fi prezentate în meniul restaurantelor din Craiova.

Am scris despre arta culinară autentică din Oltenia și instituțiile culturale sau ONG-urile care se implică în organizarea și promovarea proiectelor dedicate gastronomiei din Oltenia.

Vorba pâinii la Dolju-n bucate, Ospăț cu gust de Mehedinți, Aventuri culinare în Vatra lui Bălcescu, sunt evenimente care aduc oameni la un loc, conectează generaţii, oferă experiențe gastronomice. Totul este pregătit doar cu ceea ce se găsește în propria gospodărie, afli care sunt tradițiile locale, se împărtășesc rețete. Sunt evenimente care conectează generațiile, fete tinere gătesc alături de mame sau bunici.

Blogul meu prezintă autenticitatea bucatelor românești, experiențe culinare în locuri puțin promovate care păstrează parfumul de odinioară, proiecte care atrag tinerii și creează conexiuni între generații. Prezentarea locurilor, tradițiilor și gastronomiei generează dorința de a cunoaște patrimoniul material și imaterial.

Tradițiile populare românești merită să fie integrate în prezent.

Am petrecut vacanța la bunici și am mâncat pâine în țest. Pâinea coaptă sub țest nu este foarte  groasă, este rumenă, are  gust unic și un miros  specific dat de țest.

Am întrebat-o despre pâinea din Oltenia pe Amelia Etegan, manager la Centrul Creației Populare Dolj. Am aflat că în Oltenia nu era gospodărie fără vatră și cuptor. Nici masă fară pâinea încinsă pe locul jarului făcut din coceni. Femeile călcau țesturi, era rolul femeii să frământe țestul din pământ galben, pământ negru, pleavă și balegă. Exista un obicei vechi, numit Ropotin. A treia zi de marți dupa Paște, se adunau femeile care aveau nevoie de țest nou în vatră, în special pentru pâine și colaci.

Pâinea în țest din Oltenia însoțește traiul de zi cu zi al locuitorilor. Respectă anotimpurile, sărbătorile religioase, statutul familiei. Diversitatea ei este puțin cunoscută.

1. Pâine în foi – se face ca o placintă. Se frământă ca o pâine. Se fac mai multe foi.
2. pâine de post – se folosește ulei, se rulează ca un melc. Se presară deasupra zahăr sau gem. Se poate face și cu brânză.
3. pâine în țest – în funcție de sezon, era dată cu ou, cu roșii. Se înțeapă cu furculița
4. pâine mințită – e cea nedospită . Se pune deasupra zahăr sau ou. Se umple dacă vrem și cu brânză. E foarte subțire, se mănâncă caldă.
5. azima- pâine subțire. Se face unde este țestul mai puțin încălzit.
6. turtițele- se coc în tuci, din aluat de paine, au un diametru de 1-1.5 cm.
7. gogosile din maia- desert. Coca de pâine se pune în untură și se dau când sunt gata prin zahăr.

Amelia Etegan împreună cu echipa de la Centrul Creației Populare Dolj și Asociatia ABC Afumați au organizat Întoarcerea țestului la vatră, un eveniment care celebrează Ropotinul și arată tinerilor tradițiile care s-au păstrat în această comună aflată la 60 de km de Craiova.

A treia zi de marți dupa Paște, se adună femeile care au nevoie de țest nou în vatră, în special pentru pâine și colaci. Acest obicei este denumit Ropotin.

Pe o vale la islaz unde era pământ galben, femeile iau câte trei găleți pentru fiecare țest. După ce îl  aduc acasă, îl greblează și marchează locul, fac un cerc măsurat cu găleata. După aceea iar pleacă să ia pleava și balega de cal. Este interesant acest obicei. Pe pământu-ntins cu o zi în urmă, femeile pun pleava și balega. Una dupa alta îl joacă în picioare până ajung la mijloc. Iau cu mâinile pământul de la margine și îl pun peste cel din centru. Frământă pământul cu balega și pleava, îl calcă bine, îl adună într-o grămadă, îl strâng de jur împrejur. Se repetă ritualul de trei ori, călcând pământul cu un picior în el, iar celălat în afara cercului. Povestesc și glumesc, așa timpul trece mai ușor.

După aceea se fac două guguloaie, unul mai mic și unul mai mare. Unul pentru pălărie și unul pentru chitie. Asta după ce mânjesc un barbat pe față cu pământ ca să nu crape țestul.

Țesturile prind formă. Cu mâinile îl ascuțesc, îl întind. Înainte să le dea găuri pentru vătrai le-au făcut cruce pregătindu-le pentru pâinea și colacii pe care o să îi coacă sub pălăria din pământ. Se lasă la uscat. După ce se usucă, se spoiește înăuntru cu pământ galben.

Asociatia ABC Afumați se implică în multe proiecte. Îi felicit pe organizatorii acestui eveniment.

Îmi doresc să existe o piață turistică în Craiova, să prezentăm aici pâine în țest, gastronomia din Oltenia și autenticitatea ei, să promovăm spiritul locului.

Să descoperim pâine în țest, mâncarea de raci, pui în azmă, păpuși de dragavei și alte mâncăruri pregătite în casele țărănești. Un spațiu modern amenajat ținând cont de trecut, un loc care poate deveni o destinație.

Artiști de renume mondial, regizori, dirijori sunt invitați la Festivalul Shakespeare și la evenimentele organizate de instituțiile de cultură. Sunt interesați de arta culinară și tradițiile din Oltenia. Este un prilej de comparație cu alte orașe culturale europene și prilejul de a prezenta  gastronomia din Oltenia în contextul diversității cultural europene. 

Am povestit prietenilor, am povestit și în Bulgaria în cadrul evenimentelor la care am participat. Toți au spus că sunt interesați să își promoveze produsele într-o piață turistică, unii vor să vină aici și să organizeze evenimente.

Am scris pe blog de mai multe ori și îmi doresc să promovăm pâinea în țest și mâncarea autentică care are un gust special la noi acasă.

Ceramica din secolul XIX care se folosea în casele boierești nu o găsim de obicei în muzeele dedicate artei tradiționale. Am descoperit-o în comuna Nicolae Bălcescu, într-un conac românesc construit în stil brâncovenesc care păstrează parfumul de altădată. M-a impresionat armonia culorilor, eleganța modelelor și îmi doresc să fie prezentată în expozițiile renumite din România și integrată în proiecte internaționale.

Un foișor, un corp cu camere la parter și altul cu două etaje sunt înconjurate de un parc. O structură arhitectonică din 1828, proprietatea lui Barbu și Zinca Bălcescu. Această familie de boieri munteni stăpânea jumătate din moșia Bălcești pe valea Topologului în județul Arges și 12 pogoane de vie pe Valea Orliței. Este casa părintească a marelui patriot Nicolae Bălcescu (1819-1852), unde a trăit și a conceput planul revoluției de la 1848 pentru modernizarea țării, împroprietărirea țăranilor și vot universal.

Tradițiile populare românești merită să fie integrate în prezent. Mi-am propus sa promovez locurile care oferă experiențe vizitatorilor și să aflu cum putem prezenta specificul local într-o perspectivă europeană.

Conacul Bălcescu construit în stil brâncovenesc cu influențe gotice, oferă vizitatorilor experiențe construite în jurul tradițiilor si a spiritului marelui istoric și om politic. Lupta marelui patriot care considera unitatea națională drept ținta principală a generației sale nu a fost în zadar. Astăzi ca un omagiu, la poarta din lemn a conacului flutură în vânt steagul României alături de steagul Uniunii Europene.

Cele 11 încăperi din Conacul Bălcescu (azi Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu) găzduiesc două expoziții.

Un birou, salonul literar, sufrageria și un dormitor amintesc de familia sa și de marile personalități ale vremii care au trecut pragul acestei case. Sunt piese de mobilier Biedermayer, sobe de teracotă de Renania, oglinzi veneţiene, tablouri şi fotografii de familie, covoare olteneşti şi ceramică.

Sufrageria conacului m-a impresionat. O masă mare în centru și policioare cu farfurii de ceramică emailate mi-au atras atenția. Erau farfurii de ceramică folosite în casele boierești. I-am spus ghidului că nu am mai văzut aceste modele și nici acest mod de lucru. Mi-a atras ațenția spunând că unele sunt unicat și imediat a deschis ușile unui dulap vechi de lemn, unde se pastrează în continuare vesela. Totul este păstrat cu grijă și amintește de atmosfera din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Știam că există alături de ceramica tradițională din casele tărănești și o ceramică realizată pentru casele boierești, dar nu am avut ocazia să o descopăr. Ceramica de la Conacul Bălcescu spune povești într-un loc de poveste.

În partea a doua a expoziției, patru camere prezintă documente din timpul anilor de studiu, din timpul revoluției de la 1848, o copie a sigililui său folosit când îndeplinea funcția de secretar al guvernului revoluționar.

Elev la Colegiul Sfantu Sava, Nicolae Bălcescu are o capacitate uluitoare de memorare și o atracție deosebită pentru studiul istoriei. În 1845 împreună cu August Treboniu Laurian editează ” Magazin istoric pentru Dacia”,  publicație citită în Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Studiază istoria în Franța și face parte din Societatea Studenților Români de la Paris. În februarie 1848 participă la revoluția de la Paris. S-a întors la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie 1848.

După înăbușirea revoluției este nevoit să plece în exil. În 1851se înființează la Paris sub îndrumarea sa, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor.

Pentru el istoria este vie, strămoșii sunt modele pentru contemporani. Are o viziune modernă de prezentare a istoriei – cunoașterea istorică despre psihologia umană, comerț, obiceiurile și cultura vremurilor trecute. Între 1846-1852 scrie Românii supt Mihai Voievod Viteazul.

Îmi place să descopăr poveștile familiilor care au luptat pentru viitorul neamului românesc și unitatea națională. Au iubit aceste locuri și întreaga avere au donat-o statului. Aceste locuri autentice merită să fie promovate și integrate în proiecte culturale internaționale.

Conacul Bălcescu (azi Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu)a rămas în administrarea sorei lui Nicolae Bălcescu, Sevastița. După moartea ei în 1883, conacul ajunge în posesia fratelui său Barbu, iar Zoe Mandrea, fiica lui, dăruiește moșia Bălcesti-Găltofani, fiului său Radu Mandrea. În 1948 acesta donează statului român întreaga avere de pe valea Topologului. Complexul din comuna Nicolae Bălcescu a ajuns în proprietatea Ministerului Artelor.

În 1968 conacul a fost transformat în muzeu, aici sunt expuse peste 15 000 de bunuri. Este singurul muzeu din România dedicat memoriei lui Nicolae Bălcescu, un european de elită. Inaugurarea expoziției de bază a avut loc la 1 mai 1968. Totul este păstrat cu grijă, muzeografii care te însoțesc povestesc despre vremurile de demult și traiul din întreaga zonă.

Am vizitat parcul din jurul conacului si am admirat bisericuța din lemn. Este un loc de poveste.

Aici pot fi inițiate proiecte în parteneriat cu Franța. În acest loc se găsesc documente din timpul revoluției de la 1848. O filă de istorie care arată implicarea zecilor de tineri boieri la dezvoltarea României moderne. Au studiat în Franța la începutul secolului XIX, au fost adepții curentelor noi din societatea franceză și au luptat pentru modernizarea țării.

În 2014 am inițiat un proiect în care să promovăm în restaurantele din Craiova ceramica autentică încărcată de simboluri.

Am discutat cu muzeografi, directori de restaurante, olari din Horezu și designeri. Asa a luat naștere un produs contemporan, interpretarea Cocoșului de Horezu în viziunea designerului Adrian Oianu.

Ceramica de la Conacul Bălcescu (azi Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu) poate fi integrată într-un proiect și să fie cunoscută de cei care vizitează Craiova sau participă la Festivalul Internațional Shakespeare.

De asemenea, acest loc de poveste din comuna Nicolae Bălcescu găzduiește evenimente care promovează specificul spiritualității și patrimoniul din Oltenia. Așa am descoperit Asociația Vatra cu idei, o organizatie non-guvernamentală care organizează proiecte în parteneriat cu muzeul. Am aflat că la muzeu există o carte cu rețete de acum 100 de ani.

Dana Rădulescu este Președinta Asociației Vatra cu idei. O găsiți la Cabana de sub pădure, care se află la 1 km depărtare. Unul dintre proiecte este dedicat gastronomiei.

În luna august va avea loc a treia ediție a proiectului Aventuri culinare în Vatra lui Bălcescu. 

De la Dana Rădulescu am aflat despre chisăliță și scornici. Vom descoperi produse tradiționale, rețete vechi reprezentative pentru Valea Topologului, vom discuta cu locuitorii și cu muzeografii despre ceramica de la Conacul Bălcescu și vom participa la un concurs culinar.

Gastronomia din Oltenia este simplă și seducătoare. Patrimoniul imaterial contribuie la promovarea în Europa a valorilor locale.

Vă invit să descoperiți acest loc de poveste.

SHAZAM este un acronim. S – de la Solomon (înțelepciune) H – este Hercule (forță) A – Atlas (rezistență) Z – Zeus (putere) A – Ahile (curaj) M – Mercur (viteză). S H A Z A M!, un film cu supereroi. Antrenant și plin de emoții.

Puterea unui supererou… este dorința fierbinte a oricărui copil. Cu puțină magie totul e posibil. Billy Batson, un adolescent de 14 ani, nu trebuie decât să spună „SHAZAM!” și se transformă imediat prin atingerea magică a unui vrăjitor.

Placido Domingo jr alături de invitații săi ne invită la un spectacol de muzică clasică şi ritmuri care amintesc de epoca swing, îmbinate cu o bază solidă de jazz.

Placido Domingo jr s-a născut în 1965 în Mexic. De la o vârstă fragedă, alături de tatăl său a descoperit lumea minunată a muzicii și importante voci ale operei. Cariera sa în domeniul muzicii a fost inevitabilă.

Am descoperit un soi tradițional din Oltenia cultivat în Banat, de crama Recaș. Negru de Drăgășani este omologat la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgășani de inginerul Mărculescu în 1993 din doua soiuri: negru vârtos (românesc) și saperavi (georgian).

Prima atestare documentară a viilor de la Recaș datează din 1447. Crama Recaş, una dintre cele mai importante crame din România produce vinuri renumite, premiate cu medalii la concursuri internaționale. Designul modern al fiecărei sticle prezintă o poveste fascinantă.