Artiștii ne fascinează, îi recunoaștem, au un stil propriu. Ideile din jur au fost filtrate prin intermediul personalității lor. Au descoperit propria voce artistică. Ne seduc, totul capătă un sens aparte cand îi întâlnim sau urmărim creațiile lor și oferă un filtru unic al viziunii asupra lumii.
Gândește ca un artist este o carte despre personalitate, detalii, frământări, despre încredere. Despre creativitate. Sunt adunate la un loc observațiile lui Will Gompertz din perioada în care a trăit alături de scriitori, muzicieni, regizori și actori.
Cartea Gândește ca un artist începe cu povestea celebrilor dansatori De Valois și Ashton. Au o forță interioară puternică încât transmit o încredere care seduce și atrage atenția publicului fără să-și propună acest lucru. Până și într-un bar londonez ieșeau în evidență. Nu erau supraoameni, însă au descoperit cum dansul reușea să stârnească imaginația și să exploateze darul creativității.
Găsirea unei modalități de a da glas propriei reacții la lumea din jur cu ajutorul unei tehnici și a unui stil aparte nu se întâmplă rapid, însă odată descoperită devine o platformă pe care poate fi construită o întreagă operă.
Așa cum se întâmplă adesea, soluția poate fi simplificarea.
Bridget Riley și-a descoperit propria voce artistică, dupa ani în care culoarea era elementul pe care îl considera cel mai important în picturile ei. Secretul ei a fost să găsească elementele pe care trebuie să le păstreze dintr-o experiență anterioară și cele la care trebuie să renunțe. Soluția a fost simplificarea. Pentru a putea progresa a fost nevoită să renunțe la culoare pentru că și-a dat seama că reprezintă un obstacol. O pânză acoperită cu vopsea neagră a fost calea prin care a ajuns la inima publicului.
Artistii sunt spirite independente care au o reputație inventând diverse lucruri. Celebrele picturi caroiate ale artistului abstract olandez Piet Mondrian sunt recunoscute de la zece metri distanță. Linii negre orizontale și verticale formează pătrate și dreptunghiuri pe care pictorul le-a umplut cu tușe de albastru, roșu sau galben. Și-a petrecut 30 de ani din viață producând variațiuni pe această temă geometrică simplificată. Vocea de pictor a lui Mondrian era UNICĂ și PROPRIE.
Artiștii au un punct de vedere.
Felul unic în care vedem lucrurile stă la baza alegerilor pe care le facem, ceea ce ne diferențiază munca de a tuturor celorlați. Punctul nostru de vedere este semnătura noastră. Particularitățile individuale devin un punct forte: ne oferă un filtru unic al viziunii noastre asupra lumii și al modului în care ne vede lumea. Asa a procedat Alfred Hitchcock. Punctul său de vedere era acela de a ne oferi “ o privire către lumea care dovedește că groaza nu este altceva decat realitatea”.
Punctul de vedere reprezintă ceea ce SPUI, NU FELUL ÎN CARE O SPUI. În jocul creativității ești cu adevărat un jucător decât dacă ai ceva de spus.
Doig era fericit că locuia la Londra alături de alți artiști, dar era frustrat că nu putea găsi nimic original de spus despre oraș. Și-a dat seama ce îl reține. Nu îl inspira că se mutase într-un mediu nou, ci acela că se mutase dintr-unul vechi. A spus: ’’Trebuie să părăsesc un loc înainte să-l pot picta”. Mesajul din picturile lui ulterioare se referă la amintiri. Nu la cele sentimentale, ci la noțiunea de amintiri: ce sunt, rolul pe care îl joacă de a se transforma în experiențe. Peisajul pe care îl explora era de fapt o iluzie care exista doar în ochii minții – la fel ca amintirile. Doig spunea: simțeam că nu am idei, dar acum simt că am foarte multe.
Odată ce depășim blocajul creativ și descoperim ce vrem să spunem și să exprimăm, aspectele banale ale vieții de zi cu zi devin surse potențiale de stimulare creativă.
Nu contează de unde iei lucrurile ci încotro le îndrepți
Picasso a contopit cele două identități într-una singură și astfel a creat o a treia figură, originală. A adunat idei de la cei de la alți pictori, le-a filtrat prin intermediul personalității sale și a realizat lucrări originale. Portocaliul tahitian al lui Gauguin și influențe din Floarea Soarelui a lui Van Gogh sunt prezente în creațiile lui. Însă dramatismul și atmosfera îi aparțin. Alegerea și dispunerea combinațiilor sunt ale lui. STILUL ÎI ESTE PROPRIU.
Adele, CE VOCE, CE PREZENȚĂ. Într-o sală rece ca o tavernă din Londra, Adele își cântă melodiile emoționante cu toată pasiunea. Ea umple spațiul, este cântăreața care umple un stadion și poate fi și o cântăreață într-un club de noapte.
Imaginea de ansamblu din trecut poate aduce cu sine detaliul fin din prezent. Dacă acorzi prea mult timp detaliilor de finețe, te vei rătăci. Dar dacă nu vezi decat imaginea de ansamblu nu vei crea și nu vei stabili nici o conexiune.
Creativitatea, la fel ca si societatea înflorește atunci cand elementele individuale SE POTRIVESC și contribuie la o imagine mai amplă. Ernest Hemingway gândea în ansamblu și în detaliu. Obișnuia să acorde ore întregi unei fraze. Se străduia să o lege de cea dinainte și cea imediat următoare, contribuind totodată cu ceva la poveste.
Multe depind de atenția acordată contextului și conținutului înainte ca un stilou sau o pensulă să fie ridicate.
Luc Tuymans – conceperea unei expoziții are în spate o viziune mai amplă. O suită de lucrări interconectate care capătă sens când sunt prezentate împreună.
Ceea ce îi face pe oameni să fie geniali, nu sunt ideile noi, ei sunt presați de ideea că ceea ce s-a spus, nu s-a spus îndeajuns de mult.
Toate școlile ar trebui să fie școli de artă. Acesta este mesajul din finalul cărții Gândește ca un artist
Acest capitol mi-a plăcut foarte mult.
Damien Hirst era vedeta colegiului Goldsmiths. Ajunsese acolo cu cele mai mici note la admitere. De ce a înflorit la colegiul de artă și nu mai devreme? Arta și creativitatea înseamnă SĂ ÎNCALCI REGULILE ȘI SĂ DESCOPERI LUCRURI NOI.
Sistemul actual de învățământ poate împiedica neintenționat dezvoltarea elevilor. All Schools Should Be Art Schools – este o lucrare care îi aparține lui Bob și Roberta Smith. A creat-o pentru lansarea Art Party, care reprezintă un grup de artiști preocupați de rolul tot mai redus al artelor și designului în școlile britanice.
Poate că toate școlile ar trebui să fie școli de artă – cel puțin ca atitudine, dacă nu în cee a ce priveste curriculum.
Acest mesaj m-a fascinat. Mi-aș dori să prindă viață.
Să trăim în armonie și să fim fericiți. Prietenii m-au rugat să pun la un loc toate articolele pe care le-am scris despre cărțile care m-au fascinat.
Vă invit alături de autorii mei preferați: Să inventăm, să facem un salt și să fim văzuți. Să spargem tiparele.
Cartea SPARGE TIPARELE scrisă de Seth Godin
Sparge tiparele de Seth Godin, momentul să facem un salt și să fim văzuți
Cartea ȘI TU POȚI SĂ ZBORI scrisă de Seth Godin
Și tu poți să zbori, o carte despre conexiuni care contează
Cartea ASTA ÎNSEAMNĂ MARKETING scrisă de Seth Godin
Ducem oamenii într-o călătorie și îî ajutăm să devină ceea ce au visat. Asta înseamnă Marketing
Cartea IKIGAI– Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită scrisă de HECTOR GARCIA (KIRAI) și FRANCESC MIRALLES
IKIGAI – Cine abandonează lucrurile pe care le iubește, pierde sensul vieții
Cartea Orașul fericit scrisă de Charles Montgomery
Orașul Fericit ne provoacă să trăim împreună și să progresăm împreună
Cartea BRAND NEW scrisă de Wally Olins
Cartea PROBĂ DE CARACTER scrisă de Joseph L. Badaracco Jr
Probă de caracter, o carte despre visuri și brand personal
Cartea ORAȘUL SUBTIL scrisă de Nicolae Panea
