Ceramica de la Conacul Bălcescu, un conac brâncovenesc

Ceramica din secolul XIX care se folosea în casele boierești nu o găsim de obicei în muzeele dedicate artei tradiționale. Am descoperit-o în comuna Nicolae Bălcescu, într-un conac românesc construit în stil brâncovenesc care păstrează parfumul de altădată. M-a impresionat armonia culorilor, eleganța modelelor și îmi doresc să fie prezentată în expozițiile renumite din România și integrată în proiecte internaționale.

Un foișor, un corp cu camere la parter și altul cu două etaje sunt înconjurate de un parc. O structură arhitectonică din 1828, proprietatea lui Barbu și Zinca Bălcescu. Această familie de boieri munteni stăpânea jumătate din moșia Bălcești pe valea Topologului în județul Arges și 12 pogoane de vie pe Valea Orliței. Este casa părintească a marelui patriot Nicolae Bălcescu (1819-1852), unde a trăit și a conceput planul revoluției de la 1848 pentru modernizarea țării, împroprietărirea țăranilor și vot universal.

Tradițiile populare românești merită să fie integrate în prezent. Mi-am propus să promovez locurile care oferă experiențe vizitatorilor și să aflu cum putem prezenta specificul local într-o perspectivă europeană.

Conacul Bălcescu construit în stil brâncovenesc cu influențe gotice, oferă vizitatorilor experiențe construite în jurul tradițiilor si a spiritului marelui istoric și om politic. Lupta marelui patriot care considera unitatea națională drept ținta principală a generației sale nu a fost în zadar. Astăzi ca un omagiu, la poarta din lemn a conacului flutură în vânt steagul României alături de steagul Uniunii Europene.

Cele 11 încăperi din Conacul Bălcescu (azi Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu) găzduiesc două expoziții.

Un birou, salonul literar, sufrageria și un dormitor amintesc de familia sa și de marile personalități ale vremii care au trecut pragul acestei case. Sunt piese de mobilier Biedermayer, sobe de teracotă de Renania, oglinzi veneţiene, tablouri şi fotografii de familie, covoare olteneşti şi ceramică.

Sufrageria conacului m-a impresionat. O masă mare în centru și policioare cu farfurii de ceramică emailate mi-au atras atenția. Erau farfurii de ceramică folosite în casele boierești. I-am spus ghidului că nu am mai văzut aceste modele și nici acest mod de lucru. Mi-a atras ațenția spunând că unele sunt unicat și imediat a deschis ușile unui dulap vechi de lemn, unde se pastrează în continuare vesela. Totul este păstrat cu grijă și amintește de atmosfera din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Știam că există alături de ceramica tradițională din casele tărănești și o ceramică realizată pentru casele boierești, dar nu am avut ocazia să o descopăr. Ceramica de la Conacul Bălcescu spune povești într-un loc de poveste.

În partea a doua a expoziției, patru camere prezintă documente din timpul anilor de studiu, din timpul revoluției de la 1848, o copie a sigililui său folosit când îndeplinea funcția de secretar al guvernului revoluționar.

Elev la Colegiul Sfantu Sava, Nicolae Bălcescu are o capacitate uluitoare de memorare și o atracție deosebită pentru studiul istoriei. În 1845 împreună cu August Treboniu Laurian editează ” Magazin istoric pentru Dacia”,  publicație citită în Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Studiază istoria în Franța și face parte din Societatea Studenților Români de la Paris. În februarie 1848 participă la revoluția de la Paris. S-a întors la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie 1848.

După înăbușirea revoluției este nevoit să plece în exil. În 1851se înființează la Paris sub îndrumarea sa, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor.

Pentru el istoria este vie, strămoșii sunt modele pentru contemporani. Are o viziune modernă de prezentare a istoriei – cunoașterea istorică despre psihologia umană, comerț, obiceiurile și cultura vremurilor trecute. Între 1846-1852 scrie Românii supt Mihai Voievod Viteazul.

Îmi place să descopăr poveștile familiilor care au luptat pentru viitorul neamului românesc și unitatea națională. Au iubit aceste locuri și întreaga avere au donat-o statului. Aceste locuri autentice merită să fie promovate și integrate în proiecte culturale internaționale.

Conacul Bălcescu (azi Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu)a rămas în administrarea sorei lui Nicolae Bălcescu, Sevastița. După moartea ei în 1883, conacul ajunge în posesia fratelui său Barbu, iar Zoe Mandrea, fiica lui, dăruiește moșia Bălcesti-Găltofani, fiului său Radu Mandrea. În 1948 acesta donează statului român întreaga avere de pe valea Topologului. Complexul din comuna Nicolae Bălcescu a ajuns în proprietatea Ministerului Artelor.

În 1968 conacul a fost transformat în muzeu, aici sunt expuse peste 15 000 de bunuri. Este singurul muzeu din România dedicat memoriei lui Nicolae Bălcescu, un european de elită. Inaugurarea expoziției de bază a avut loc la 1 mai 1968. Totul este păstrat cu grijă, muzeografii care te însoțesc povestesc despre vremurile de demult și traiul din întreaga zonă.

Am vizitat parcul din jurul conacului si am admirat bisericuța din lemn. Este un loc de poveste.

Aici pot fi inițiate proiecte în parteneriat cu Franța. În acest loc se găsesc documente din timpul revoluției de la 1848. O filă de istorie care arată implicarea zecilor de tineri boieri la dezvoltarea României moderne. Au studiat în Franța la începutul secolului XIX, au fost adepții curentelor noi din societatea franceză și au luptat pentru modernizarea țării.

În 2014 am inițiat un proiect în care să promovăm în restaurantele din Craiova ceramica autentică încărcată de simboluri.

Am discutat cu muzeografi, directori de restaurante, olari din Horezu și designeri. Asa a luat naștere un produs contemporan, interpretarea Cocoșului de Horezu în viziunea designerului Adrian Oianu.

Ceramica de la Conacul Bălcescu (azi Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu) poate fi integrată într-un proiect și să fie cunoscută de cei care vizitează Craiova sau participă la Festivalul Internațional Shakespeare.

De asemenea, acest loc de poveste din comuna Nicolae Bălcescu găzduiește evenimente care promovează specificul spiritualității și patrimoniul din Oltenia. Așa am descoperit Asociația Vatra cu idei, o organizatie non-guvernamentală care organizează proiecte în parteneriat cu muzeul. Am aflat că la muzeu există o carte cu rețete de acum 100 de ani.

Dana Rădulescu este Președinta Asociației Vatra cu idei. O găsiți la Cabana de sub pădure, care se află la 1 km depărtare. Unul dintre proiecte este dedicat gastronomiei.

În luna august va avea loc a treia ediție a proiectului Aventuri culinare în Vatra lui Bălcescu. 

De la Dana Rădulescu am aflat despre chisăliță și scornici. Vom descoperi produse tradiționale, rețete vechi reprezentative pentru Valea Topologului, vom discuta cu locuitorii și cu muzeografii despre ceramica de la Conacul Bălcescu și vom participa la un concurs culinar.

Gastronomia din Oltenia este simplă și seducătoare. Patrimoniul imaterial contribuie la promovarea în Europa a valorilor locale.

Vă invit să descoperiți acest loc de poveste.