Ceramică modernă și sprijinul Reginei Maria pentru configurarea unui stil național

Regina Maria aprecia relația olarilor cu pământul și cu Dumnezeu. Atracția pentru arta populară a dus la înființarea unor ateliere de creație pentru ceramică. Piese de ceramică le-a integrat în camerele proprietăților familiei regale, la Bran, Balcic, Copăceni, Mamaia și în reședintele domeniilor regale la Cocioc, Sadova, Periș, Bicaz. De asemenea, artiști prestigioși au fost implicați în realizarea unor piese după modele originale. Multe piese erau în casele românilor până în anii 1940.

Jurnalele ei sunt mărturii ale sensibilității și gustului său.

1921-1 oct. M-a interesat totul, dar cel mai mult m-a atras arta țărănească, aceasta mă fascinează. Am o afecțiune aparte pentru lucrurile rustice și primitive.

Acest articol continuă povestea ceramicii românești. Mi-am propus să descoperim România prin intermediul unui produs recognoscibil, pe care noi îl știm de mult și îl iubim. Am discutat cu managerii muzeelor și cu muzeografi ce pun pasiune în tot ceea ce fac. Toți spun că avem o rădăcină istorică mult mai bogată pentru că am păstrat-o, putem să observăm frumusețea supraviețuirii.

Articolul acesta este consacrat atelierelor de ceramică modernă. Începe cu istoria atelierelor și a vaselor încărcate cu simboluri din expozitia ”Regina Maria și creația ceramică modernă în România Mare” organizată la Muzeul Național de Artă al României, după aceea continuă cu proiectele tinerilor designeri care realizează produse contemporane din ceramică inspirate din tradiția românească prezentate la Romanian Design Week și în final este o invitație să integrăm în casele noastre obiecte din ceramică, așa cum a făcut Regina Maria.

Mi-am propus să povestesc prin intermediul blogului despre creativitatea românească, contextul în care au luat naştere atelierele de creație de ceramică modernă și sprijinul statului român pentru configurarea unui stil național în cultură. Să prezint evoluţia istorică, estetica compoziţiei şi sursele de inspiraţie a tinerilor designeri care reinterpretează tradiția într-o cheie modernă.

Regina Maria a contribuit la dezvoltarea artelor plastice și decorative. Au fost înființate mai multe ateliere orășenești de creație ceramică: Periș – atelierul Gheorghe Boboc, București – atelierul Troița, la Băneasa – atelierul Gheorghe Niculescu, Satu Mare – atelierul D.A.C. creat de pictorul Aurel Popp, atelierul Frații Tompa din Turda care va deveni Furnizorul Casei Regale.

Câteva mărturii scrise în jurnalele Reginei Maria:

1921 – 7 decembrie. După prânz am mers cu Irene sa vizităm atelierul doamnei Steriade, care face vase extraordinare din ceramică și broderie. Martha și Cella intenționează să deschidă un atelier de olărie în Sinaia.

1922 – 1 septembrie. Am plasat vasele mele, alese artistic, am agățat cele două tablouri rezervate anume pentru această cameră, într-un sfert de oră era cel mai artistic colțisor. Un vas vechi plasat la locul potrivit în fața unei tufe de flori îmi poate crea o plăcere mai mare decât un palat, dacă vasul are forma potrivită și florile culoarea care trebuie.

1924 – 22 decembrie. Am fost cu Maiestatea Sa la bătrânul Pascu, iar apoi l-am dus la Troița. I-au plăcut la nebunie sobele, vasele și încrustațiile din lemn.

1926 – 14 ianuarie. Am găsit niște oale bune între altele obișnuite la Periș, la nebunul ăla bătrân Boboc. Una cu o formă adorabilă care mi-a plăcut nespus și două cu o glazură excelentă și desene aparte. M-am bucurat de absurditatea rudimentară a bătrânului Boboc.

1926 – 8 aprilie. Am o colecție minunată de vase și lucruri vechi, aparte, exact ceea ce se potrivește pentru o frumoasă casă țărănească.

Artiști renumiți precum Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Gh. Ionescu – Doru, Nora Steriadi au pictat unele piese după modele originale, confirmând succesul acestor ateliere de ceramică modernă. Activitatea lor a fost oprită datorită recesiunii economice din 1928 – 1930 și intrarea României în al doilea Război Mondial. Piesele create se vor regăsi în casele românilor până în anii 1940.

Domeniul Bran este cunoscut în întreaga lume. În anul 1920 locuitorii Braşovului au dăruit Familiei Regale, Castelul şi anexele domeniului Bran: Casa de Ceai, Casa Administratorului, Casa de oaspeți, parcul cu cele două lacuri. Casa de Ceai are o poveste aparte, Regina Maria își aștepta oaspeții dragi, era locul preferat unde servea ceaiul. Am fost la Castelul Bran, dar nu știam povestea, mi-a a spus-o Smaranda Isar.

Pe Smaranda Isar am întâlnit-o la Ceramik – festivalul de ceramică contemporană organizat în cadrul Romanian Design Week 2019. Vorbea cu plăcere despre simbolistica veche și brandul  Design Neaoș pe care l-a creat alături de Victor Costache. Numele brandului a fost ales ca să accentueze autenticitatea pieselor pe care le creează și simbolistica veche folosită ca sursă de inspirație.

Pe mine m-au fermecat motivele multidimensionale în relief, așa am aflat Povestea Ceainicelor Neoromânești. A fost invitată să creeze un set de ceai, o creație contemporană pentru Casa de Ceai de la Castelul Bran. Setul de ceai este realizat 100% manual începând de la schiță până la multiplicarea în matrițe și aplicarea culorilor speciale. Este un obiect utilitar și în același timp un obiect de artă decorativ, o reinterpretare în cheie moderna și o invitație să vizitați acest loc iubit de Regina Maria.

Ceramica și această tehnică tradițională de sute de ani are continuitate, este iubită de români. O găsim și astăzi în locuri încărcate de istorie. Am scris pe blog aici despre ceramica din casele țărănești din Oltenia și ceramica din familiile boieresti din secolul XIX, ceramica din satul Olari și dintr-un conac brâncovenesc, Conacul Bălcescu.

Îmi doresc să stârnesc un dialog despre ceramica din casele țărănești, conacele boierești și ceramica modernă din atelierele de creație pe care o descoperim în reședințele familiei regale. Să formez punți de legătură cu alți oameni. O invitație să privim în viitor. Să construim relații cu muzeografi, cu cei cei ce renovează casele boierești și construiesc spații moderne ținând cont de identitatea noastră noastră. Să-i inspirăm pe cei din jur. Să ducem acasă și în viața noastră lumea designului. Lumea meșterilor de la începutul secolului XX și a tinerilor designeri care reinterpreteaza ceramica tradițională.  

Descoperirea unei țări poate deveni o experiență completă, construită în jurul unui simbol. Să descoperim România și originalitatea ceramicii.