„Cultura țestului în Oltenia“, înscrierea în patrimoniul universal imaterial al UNESCO

„Cultura țestului în Oltenia“, înscrierea culturii țestului oltenesc în patrimoniul universal imaterial al UNESCO a fost lansat la începutul lunii august 2026. M-am bucurat să particip, să văd cum ia naștere acest proiect, să cunosc echipa care va lucra la acest dosar. Este un proiect extraordinar care vorbește despre oamenii acestor locuri și viața lor, există dovezi că această cultură datează din neolitic, epoca bronzului și epoca romana. Vorbește bineînțeles de minunata gastronomie din Oltenia.

Centrul de Artă și Cultură Dolj va coordona toate activitățile întocmirii dosarului , având sprijinul Consiliului Județean Dolj. Acest proiect include cercetarea și întocmirea documentației științifice necesare pentru recunoașterea oficială la nivel național, aceasta va fi realizată de Muzeul Olteniei. Se va colabora cu Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului pentru susținerea demersurilor de înscrierea Culturii țestului oltenesc în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Până acum am citit o carte despre drumul unui dosar ce a fost depus la UNESCO, acum am ocazia să descopăr cum se întocmește în România acest dosar, ce documente vor fi prezentate, ce activitati vor avea loc. A fost foarte interesantă această întâlnire, de aceea voi aduce la un loc mai multe informații despre țest. Unele le-am aflat acum, altele le-am aflat mai de mult și vor fi necesare poate la un moment dat echipei care va lucra la acest proiect. Toate acestea poate vor fi citite de alți pasionați de gastronomie din alte țări, așa cum s-a mai întâmplat.

La evenimentul „Treasure of the East” organizat in 2025 la Craiova, a avut loc o dezbatere moderată de jurnaliștii de gastronomie Cezar Ioan și Cosmin Dragomir dedicată gastronomiei din Oltenia. Oameni pasionați de la Muzeul Olteniei, Universitatea Craiova, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, Liceul de Industrie Alimentară, bloggeri, au dat multe exemple despre păstrarea tradițiilor, produse locale, rețete mai puțin știute, apropierea de Dunăre, pâinea la țest sau mâncarea făcută la țest.

Secția Etnografie de la Muzeul Olteniei are din anul 2011 o zonă dedicată ritualurilor pâinii, reconstituie atmosfera vieții de la sat. Expozitia ‘’ Facerea Pâinii’’ prezintă pâinea ca element cultural: activitățile agricole ce au susținut viața rurală, elemente magice care aduc belșugul ogorului, vatra casei, obiectele din jurul vetrei, un cuptor.

În timpul discuțiilor s-a menționat de multe ori că tinerii iubesc pâinea facută în țest, dar puțini știu cum se realizează țest-ul. Și plăcinți extraordinare se făceau într-un țest încins, plăcinta Marghioala e cea mai cunoscută. Sau extraordinarul pui in azmă, făcut și acum la Băilești. Am pornit de la promovarea gastronomiei din Oltenia și am ajuns treptat să discutăm ideea că țest-ul este un brand care merita documentat pentru a fi pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

Așa a luat nastere dorința de a promova cultura țestului oltenesc, să organizăm un eveniment stradal ‘’Strada gastronomiei oltenești’’, cu țest, plăcinți. Iar elevii de la Liceul de Industrie Alimentară din Craiova vor crea un produs LIA. Dacă vreți să vă reamintiți acea întâlnire, găsiți detalii în articolul pe care l-am scris atunci Țestul oltenesc și Târgul de gusturi din Craiova . Discuțiile între noi au continuat în următoarele luni, toată lumea era entuziasmată. Țest-ul merită să fie pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

Acum, la începutul lunii august 2026, am participat la lansarea proiectului „Cultura țestului în Oltenia“, înscrierea culturii țestului oltenesc în patrimoniul universal imaterial al UNESCO.

Centrul de Artă și Cultură Dolj va coordona acest demers, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj. Acest proiect include cercetarea și intocmirea documentației științifice necesare pentru recunoașterea oficială la nivel național ce va fi realizata de Muzeul Olteniei. Se va colabora cu Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, în susținerea demersurilor de introducere în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Va urma un program multianual – cu o paletă largă de activități de educare, promovare și revitalizare – vizând atât realizarea și utilizarea țest-ului, cât și elemente emblematice ale gastronomiei tradiționale din regiune. Liceul de Industrie Alimentară Craiova va integra folosirea țestului în programe educative, laboratoare și ateliere de preparare a produselor tradiționale.

Cosmin Vasile- Presedintele Consiliului Judetean Dolj, Mirabela Gagiu – Manager Centrul Judetean de Cultura si Arta Dolj, Florin Ridiche- managerul Muzeului Oltenia, Ioana Baskerville – expert UNESCO, și Cosmin Dragomir reprezentantul Asociației „Curaj Înainte“ au vorbit despre cultura țestului în regiunea Olteniei.

Este extraordinar să arătăm întregii lumi „Cultura țestului în Oltenia“. Cultura pâinii trebuie păstrata. Păstrarea acestui meșteșug, a legăturii cu strămoșii duce mai departe o moștenire de preț a Olteniei. Într-un film documentar am văzut cum se realizează un țest în comuna Brabova: https://youtu.be/imObO2tP6Dk?si=pMn2JwRKTVUppacc

Colaborarea cu Muzeul Olteniei constă în cercetare istorică folosind expertiza muzeului. Florin Ridiche, managerul Muzeului Oltenia, a arătat că există dovezi că această cultură dateaza din neolitic, epoca bronzului și epoca romană. Exista și o componenta rituală. Vor colabora cu alte muzee din Oltenia, pentru a documenta localitățile în care această tehnică se mai păstrează. Vor face mai multe filme din mai multe localități.

Ioana Baskerville, expert UNESCO și Președinte Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, va coordona întocmirea documentației pentru depunere la CNSPCI. Ne-a vorbit despre acest dosar ca o muncă de echipă. Am aflat că țest provine din latinescul testum, iar pâinea se frământa în capistere, acest cuvant vine din latinescul capisterium. După terminarea conferinței vom asista la coacerea painii în țesturile amenajate în grădina hotelului.

Vor fi promovate rețete locale, va fi organizată Caravana țestului în Oltenia. Și Ziua Țestului. Prepararea pâinii și a produselor coapte sub țest ca parte educatională. Pâinea este un brand cultural. Există o temă centrală la ONU – oare ce ar putea face cultura in viitor? Trebuie să ne întoarcem la resursele locale, să le folosim.

Cosmin Dragomir a arătat importanța Punctelor Gastronomice Locale și a rutelor gastronomice. În Oltenia nu este promovată gastronomia ci doar zaibărul și prazul. Dezvoltarea unei rețele de microcomunități și puncte gastronomice locale pot deveni un motor de dezvoltare economică.

Mirabela Gagiu, Managerul Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj ne-a prezentat agenda proiectului. Au fost deja parcurși mai mulți pași, fiind constituit colectivul de muzeografi, cercetători și etnografi care elaborează documentația. Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei face documentarea în teren (interviuri, înregistrari video, documentația istorică), în localitati în care se păstrează meșteșugul confecționarii țestului: Brabova, Bârca, Rast, Argetoaia, Cernătești, Grecești.

În septembrie 2026 activitatea va continua în celelalte județe ale Olteniei, se vor realiza interviuri și filme documentare ce vor stabili componenta de autenticitate precum și evidentierea componentei ritualice care se mai păstrează în foarte puține locuri din Oltenia. Va urma înscrierea tehnicii de confecționare a țestului în Lista elementelor vii din Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial – Registrul Ocupatiilor Traditionale din Romania,

În paralel, componenta de conștientizare, educare și mediatizare se va asigura prin promovarea țestului la nivel national. Vor fi demonstrații culinare, ateliere interactive, școli tematice de vară. De asemenea se vor organiza conferințe pentru dezvoltarea unei rețele de Puncte de Gastronomie Locale care să exploateze turistic țestul, rețetarul și simbolistica acestuia. Promovarea țestului la nivel național se va face prin concursuri tematice, expozitii itinerante – Caravana Țestului, pentru a aduce cultura țestului mai aproape de publicul larg.

Toate acestea susțin selectarea proiectului „Cultura țestului în Oltenia“, ca propunere a României către UNESCO, în vederea înscrierii în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. După aceea va urma depunerea documentației la Comisia Nationala de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

La final am urmarit o demonstratie live, am vazut cum s-au copt pâinile în țest si am mâncat pâine caldă. Am mai mâncat pâine în țest la Băilești, la Festivalul Prazului organizat acum câțiva ani. M-am dus și am discutat cu familia din Brabova. Au venit anul trecut în Piața Centrală din Craiova și au făcut pâine în țest de Ziua Recoltei. Mi-au spus că înainte făceau multe pâini, pentru o nuntă în sat coceau trei zile. Acum au făcut mai de mult doar pentru o nuntă.

A urmat dansul tradițional, Călusul Oltenesc, deja inscris in Patrimoniul UNESCO. Apoi Alessia Elena Vanturici a cântat melodii populare interpretate la nai.

La final, am fost invitați la o masă tradițională, acolo ne aștepta pe fiecare masă o pâine fierbinte. A fost prilejul să merg să vorbesc cu doamna Ioana Baskerville, expert UNESCO, despre câteva proiecte ale bloggerilor de promovare a gastronomiei din Oltenia. Sunt proiecte dedicate copiilor și pot fi implementate în Parcul Tineretului și Parcul Romanescu. Noi ni le dorim de câțiva ani. La masă era și domnul Florin Ridiche, managerul Muzeului Oltenia. Doamna Ioana Baskerville m-a încurajat, a spus că în dosar trebuie să existe activități dedicate copiilor, multe ateliere pentru copii, putem organiza evenimente. Mi-aș dori mult să se întâmple conceptul pe care l-am gândit.

A fost un eveniment deosebit care aduce la un loc autoritățile locale și instituții culturale. Am învățat mult, mi-a stârnit curiozitatea și abia aștept să mă alătur și eu, să promovez acest proiect.