DANURB, economie locală, ecoturism

Îmi place să scot la iveală ceea ce oamenii nu știau că se întâmplă în locuri care așteaptă să fie privite și admirate. Proiectul meu on-line ’’România unică”  arată  autenticitatea locurilor, frumusețea supraviețuirii, bucuria de a fi împreună. Avem nevoie de un dialog care să se transforme într-o voce puternică. Să creăm legături la nivel naţional și internaţional.

Orașele dunărene sunt puțin cunoscute, patrimoniul lor material este uneori ignorat, sunt în pericol. Bogăția acestui pământ roditor acum un secol a ajutat la dezvoltarea multor orașe. Am scris un articol Craiova– orașul celor 1000 de milionari. În Craiova era cea mai numeroasă boierime din țară, spunea istoricul Nicolae Iorga la începutul secolului XX. După București era cel mai bogat oraș din regat. Craiova s-a dezvoltat datorită oamenilor cu averi imense, exportau cereale si alte produse obținute de pe pământurile scăldate de Dunăre. Aveau bani, copiii studiau la facultăți renumite în Viena sau Paris, se îmbrăcau după moda occidentală. Au chemat arhitecți renumiți să construiască locuințe ce  reflectau statutul lor social, în Turnu Severin, Calafat, Corabia și apoi în capitala regiunii, Craiova. Îi admir pentru că acum un secol unele familii au donat întreaga avere oraşului pentru prosperitatea lui culturală. S-au implicat în viaţa comunităţii, erau filantropi, susţineau educaţia.

Mă bucur că există proiecte dedicate acestor zone aflate astăzi în pericol.  Vorbesc despre multiculturalism și o nouă atitudine orientată spre punerea în valoare a valorilor locale. Unul dintre acestea este DANUrB+ , privește în ansamblu, integrează proiecte din localitățile dunărene.

Am participat la o conferință DANUrB+ organizată la București și Ruse. Un eveniment foarte bine organizat. Sunt semințe care dau roade, oamenii se cunosc. Este o legătură strânsă între organizatori și participanți,  toți au contribuit, nu sunt doar observatori. 

Am întâlnit profesori de la Institutul de Arhitectură si Urbanism Ion Mincu, specialiști de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism București,  ONG-uri, autorități locale și profesori de la instituții de învățământ renumite din Bulgaria, studenți. Mă bucur că am putut să le fiu alături, să învăț.

Au fost prezentate soluții la  probleme comune, modalități noi de promovare, am discutat despre rolul mentorilor în educația copiilor. Proiectele au arătat responsabilitatea celor care s-au implicat. Asculți, ai răbdare, atunci rezultatele se vor vedea. 

Dr. Balint Kadar- Project Lead ne-a prezentat DANURB+, ne-a vorbit despre strategie, stakeholderi, economie locală și proiecte de succes. 6 țări, 18 parteneri principali lucrează împreună. 

Mihaela Hermina Negulescu a deschis un subiect important: conectivitatea scăzută, declinul economic și demografic din orașele mici periferice. Polarizarea activităților economice către orașele mari conectate la TEN-T Rhin – Danube Coridor este comună în ambele țări.  

Cătălin Berescu a prezentat un proiect interesant care propune  amenajarea lacurilor din Sudul Capitalei și oferă soluții comunităților din județul Călărași, o zona unde 41% lucrează în agricultură. În Călărași s-a amenajat o plajă, o atracție pentru bucureșteni. Continuarea proiectelor  vor ajuta comunitatea. 

Florin Rădulescu a prezentat un proiect de conversie a unei clădiri. Poșta Veche din Calarasi este acum un centru cultural. A fost doar începutul unei conversatii.  

Andra Mitia Dumitru de la Asociația pentru Tranziții Urbane a inițiat un subiect interesant despre activarea publică, felul cum au reușit să atragă comunitatea din Giurgiu. #cu fața la Dunăre, a fost prilejul de a redescoperi identitatea locală prin intermediul fotografiilor istorice . Este un proiect în care au lucrat împreună autoritatile locale, ONG, comunitatea. Vor urma alte proiecte, amenajarea unei plaje si crearea unei strategii pentru cartierul Smârda. 

Un proiect comun a fost foarte apreciat.

Au fost organizate două echipe, una românească si una cu participanții din Bulgaria. Fiecare membru al echipei a scris o propunere. Toate ideile au fost adunate pe un panou. Fiecare a fost invitat să aleagă un proiect ” must have” și un proiect ” nice to have”. Au fost foarte interesante rezultatele. 

În România proiectul ” must have” a fost propus de Florin Rădulescu. Muzeul fish a atras cele mai multe voturi. Amplasată în cala unui șlep lung de 28 de metri o expoziție prezintă  istoria pescuitului si oferă ateliere pentru copii unde învață să facă noduri pescărești. Pe punte se află un restaurant unde se gătește mâncare tradițională.  Acest muzeu poate exista în fiecare localitate de pe malul Dunării. Alte propuneri au fost pentru amenajarea unor spații pentru tineri, amenajarea plajelor, pontoane flotante (scene plutitoare). Mulți au povestit despre succesul festivalului Trei măsline afumate. În portul Giurgiu turiștii întreabă unde se pot plimba.

Poiecte similare de dezvoltare a turismului, promovarea gastronomiei tradiționale, organizarea unor festivaluri în Nicopole, Belene, Bovan au fost propuse de echipa din Bulgaria. La finalul conferinței mi-au spus că acest exercițiu a fost foarte interesant. M-am bucurat ca l-am întâlnit pe Vladimir Mitev, un blogger pe care l-am cunoscut în alt proiect. Va invit să citiți articolele pe care le scrie pe blogul Podul Prieteniei.

A doua zi a avut loc conferința organizată în Ruse. Primarul orașului a venit să ne întâmpine și am aflat despre expozițiile Muzeului de istorie, proiectul de permacultură din curtea muzeului, renovarea falezei de pe malul Dunării.

Balint Kadar Project Lead DANURB+ a prezentat invitaților din Bulgaria cum putem alătura comunitățile. Patrimoniul cultural este o unealtă de dezvoltare. O clădire de patrimoniu a fost transformată în hotel pentru bicicliști, un pod adună mulți oameni la un loc. Un camping, un restaurant aduc venituri în economia locală. 

Gavrail Gavrailov ne-a aratat oportunitățile din orașele Belena, Nikopol si Gulyantsi. Am aflat despre rolul parcurilor, transportul cultural, gastronomia tradițională și festivalurile locale. El este autorul cărții “De la Muntii Balcani până la Dunăre”.

De ce sunt oamenii fericiți dacă locuiesc pe Dunăre ?

Asociația Municipiilor de pe Dunăre se implică în multe proiecte care promovează ecoturismul, ospitalitatea oamenilor si patrimoniul istoric. În Gulyanski s-a păstrat gastronomia tradițională. Am discutat despre notorietatea iaurtului bulgaresc si a preparatelor din pește. Într-o casă a fost amenajat un muzeu alături de un restaurant. Mi-am amintit propunerea lui Florin Rădulescu de amenajarea unui șlep care să găzduiască expoziții despre viața pescarilor și un restaurant. Maria? a prezentat Ruta Romanilor, un proiect interesant despre drumurile romane. Am fost invitați in luna iunie 2022 la festivalul de la Silistra.

MUSEUM QUEST 3D este un alt proiect interesant. Integrarea soluțiilor VR, o strategie comună România – Bulgaria RO BG-499 LIVE pentru promovarea culturii și a patrimoniului cultural din două orașe: Ruse și Drobeta Turnu Severin. Sunt puține proiecte similare, acum am avut ocazia să vedem rolul tehnologiei într-un muzeu.

O altă prezentare a fost despre dezvoltarea turismului de patrimoniu din Vidin. Sinagoga a fost construită în 1894. Orașul cu o istorie bogată a pierdut o treime din populație în ultimii 30 de ani. Vidinul este partener cu orașul Calafat din România în multe proiecte. 

La întoarcere în autocar s-au născut alte idei. Mi-a plăcut că lucrurile au continuitate.

Am și eu câteva propuneri pentru zona scăldată de Dunăre :

Mi-ar plăcea să fie organizate tabere pentru copii pe malul Dunării. În tabere copiii interacționează. Pot veni copii din multe țări. Când vor fi adolescenți vor pleca în grup cu bicicleta cu prietenii în aceste locuri. Când vor fi părinți vor veni la rândul lor cu copiii. Eu am discutat cu muzeografii de la  Muzeul de Stiintele Naturale din Craiova si cu ONG-uri din Calafat si toți spun că în zona județului Dolj pe malul Dunării este o a doua Deltă a Dunării, dar este puțin cunoscută.   

Mi-ar placea la fiecare festival să se promoveze proiectele din localitățile alăturate. Astfel poți afla că peste o lună este un alt eveniment pe malul celălalt. Acum am aflat despre Festivalul de la Giurgiu și cel de la Silistra. Este posibil să fie și în alte orașe.

Mi-ar plăcea să am informații despre energia orașelor. Unele zone sunt mai aglomerate, altele mai liniștite.

În România există puncte gastronomice locale. Ar putea fi promovate pe site-ul proiectului și ar fi interesant să știm dacă în Bulgaria există ceva similar. La Vârshets, o garnitură din ardei kapia cu miere și usturoi am ținut-o minte și am povestit de multe ori prietenilor. 

Anul 2022 vorbește despre colaborare, putem privi lucrurile împreună. 

Platforma DANURB+ e poarta de intrare în care descoperi locuri, oameni, muzee, festivaluri, educatie alternativa. Descoperi profesii noi, gasesti mentori, vezi cum au progresat orașele dunărene.