Împreună pentru Dunăre, refacerea biodiversității

Peste 400 de hectare luncă inundabilă revin la viață. Zona umedă Gârla Mare-Vrata, acest loc puțin cunoscut aflat la 60 km de orașul Drobeta Turnu Severin era în anii 1970 un braț secundar al Dunării, un loc de hrănire, reproducere și odihnă a multor specii de păsări. În anii 1980 acest loc a fost modificat pentru piscicultură, construcțiile au întrerupt legătura dintre zona umedă cu fluviul Dunarea, provocând un impact negativ asupra biodiversității.
Marețul fluviu traverseazî 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina.

Programul internațional „Împreună pentru Dunăre” si-a propus refacerea biodiversității și creșterea atractivității ecoturistice în zonele umede din România, Austria, Ungaria, Croația, Serbia și Bulgaria. Este un parteneriat unic, trans-sectorial, între WWF-CEE, Fundația Coca-Cola și Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).

Îi admir pe cei care au inițiat proiectul și pe cei care îi dau viață. Am cunoscut o parte din echipă, am admirat pasiunea lor. Cunoștintele științifice și abilitățile de management și-au dat mâna cu autoritățile locale.
Finalizarea etapei de reconectare a bălților de pe Dunăre cu fluviul din zona Gârla Mare-Vrata” a avut loc odată cu ziua în care anual sărbatorim acest iubit fluviu. A fost un prilej în care am descoperit provocările avute în implementarea proiectului care a început în 2020. Am fost invitată să sărbătorim împreună Ziua Dunării.

Peter Barath, reprezentant WWF se ocupă cu parteneriatele din România, Ungaria, Bulgaria. Ne-a povestit că viața noastră depinde de aceste zone umede. Când fluviile nu pot să furnizeze apă pentru ele habitatele sunt în pericol.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale. Implementează proiecte de conservarea naturii în peste 100 de ţări. Stoparea degradării mediului şi construirea unui viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, este misiunea WWF la nivel global.

Sustenabilitatea apelor dulci e o temă sensibilă. Proiectul „Împreună pentru Dunăre” a adunat echipe din mai multe țări. 13 milioane metri cubi redați naturii sunt rezultatul celor care au reușit să transforme cunoștințele stiintifice, abilitățile de management într-un proiect sustenabil. Avem nevoie de autoritățile locale, antreprenori, guverne, specialiști.

Fundația Coca-Cola a acordat un sprijin de 4,4 milioane dolari proiectului „Împreună pentru Dunăre” inceput acum 8 ani. Apa e ingredientul principal folosit în producția băuturilor răcoritoare și întelege importanța apei în comunități. Refacerea unor zone umede și lunci inundabile de-a lungul Dunării și al afluenților săi pe 5.462 hectare reprezinta calificativul de amprenta neutră.
Prin această finanțare Coca Cola a readus naturii de 3 ori mai multă apă decât cantitatea pe care o folosesc. Un alt rezultat al proiectului este întărirea comunităților.

Iulia Puiu reprezentanta WWF România ne-a povestit despre implementarea proiectului. Restaurarea acestor zone umede nu a fost ușoară.
Gârla Mare-Maglavit (ROSCI0299) și Gruia-Gârla Mare (ROSPA0046), aparțin siturilor Natura 2000. Aici sunt protejate multe specii de floră și faună. Renaturarea diminuează riscul la inundații în localitățile situate în aval de Gârla Mare.

Cunoștințe și tehnologie există. Cea mai mare provocare a fost claritatea în actele de proprietate ale terenului. Terenul a avut doi proprietari. Proiectul a fost implementat în 8 luni, iar durata totală a fost de peste doi ani.
Această „Deltă” este locul de hrănire, reproducere și odihnă a peste 80 de specii. Unele sunt vulnerabile (cormoranul mic), altele aproape amenințate cu dispariția (rața roșie, vidra, broasca țestoasă de lac) sau sunt în pericol (popândăul).

În anii 1990 a fost restrânsă activitatea firmei piscicole și unele eleștee abandonate. A crescut mult stuf și astfel 400 hectare au fost tăiate de legătura cu Dunărea. S-a folosit un canal din ferma piscicolă, apa va fi transportată acum pe canal.

Lucrările de consolidare și înălțarea malurilor canalului transversal care face legătura între Dunăre și baltă au creat 5 hectare de luciu de apă. Crearea unor ochiuri de apă obținand un mozaic de habitate pentru specii acvatice vor atrage noi specii de păsări.

Amenajarea unui loc de pescuit va atrage comunitatea locală. Pot fi organizate activități de bird watching, de pescuit sau activități sportive care au succes în alte locuri: caiac, biciclete, bărci. La Gârla Mare pot să se dezvolte puncte gastronomice locale, sunt ușor de facut. Iulia Puiu a cunoscut oameni din comunitate care sunt pregătiți să înceapă.

Dezvoltarea turismului și reducerea riscului de inundații pentru comunitățile din aval arată că acest proiect este un model de bune practici. WWF va continua să promoveze zona.
Iulia ne-a povestit despre un alt model de bune practici implementat la Mahmudia în 2016. S-au construit pensiuni, sunt multe specii de păsări, a crescut ecoturismul. Aceste zone dau un impuls altor zone. Acum există un proiect în Bulgaria la Persina, acolo se face observarea păsărilor, e o colonie de pelicani. Am participat la evenimentele organizate in România și Bulgaria de echipa Danurb, un alt proiect internațional dedicat Dunării și le voi povesti și lor despre proiectul „Împreună pentru Dunăre”.

După vizita la Gârla Mare am continuat discuțiile la Port Cultural Cetate. Un alt loc în care admiri frumoasa Dunăre.

Am aflat alte lucruri interesante. În prezent zonele umede din întreaga lume dispar de trei ori mai repede decât pădurile, iar plantele și speciile de animale dependente de zonele umede riscă să dispară.
În bazinul Dunării, peste 80% din zonele umede ale fluviului și ale principalilor săi afluenți au dispărut în decursul ultimilor 150 de ani.
Este prilejul să aducem la un loc cunoștințele specialiștilor, abilitățile antreprenorilor și pasiunea celor care promovează aceste proiecte.

Ca de obicei adaug si eu cateva propuneri:

E nevoie de mai multa comunicare cu cei care cunosc si iubesc aceasta zona.
Nu stim nimic despre flora, fauna din acest loc. strabatem doar drumul asfaltat care face legatura dintre doua localitati.
Imagini, senzatii, povesti s-au intalnit. Mi-a placut ca s-a creat un sentiment de familiaritate între participanţi cu bagaje culturale diferite. Au început conversațiile cu oameni curioși. La randul meu le-am povestit despre proiectul international DANUrB+ dedicat Dunarii, acest loc si rezultatele acestui proiect poate fi promovat pe platforma DANUrB+.

„Împreună pentru Dunăre”