Dealu Mare – Vinuri, gastronomie și cultură

Regiunea viticolă Dealu Mare se află în dealurile Subcarpaților de curbură între Buzău și Ploiești pe o lungime de aproximativ 65 kilometri. În 2019, 13 crame au creat Evenimentul Evadare în Dealu Mare, pentru a promova specificul zonei si creșterea exigențelor calitative. Astfel iubitorii vinului au ocazia să viziteze cramele, să afle tradițiile istorice, arhitecturale și gastronomice. Aici sunt o varietate mare de crame: mici, mjilocii și mari. Fiecare are filozofia și caracterul său: crame boutique, crame artizanale, crame în jurul unor conace. Astăzi sunt 15 crame înscrise în Asociația Dealu Mare, organizatorul acestui eveniment. Vizitele sunt structurate în 5 trasee.

Proiectul Brânzeturi cum se cuVin al bloggerilor din Craiova a ajuns la degustarea 45. În fiecare lună organizăm într-un restaurant un eveniment cu vinurile de la o cramă și brânzeturile Delaco. Ne-am întâlnit cu proprietarii cramelor, oenologi, somelieri. La începutul anului 2021 ne-am propus să mergem noi în vizită la crame.

Acum am ales traseul numarul 1 al Evenimentului Evadare in Dealu Mare: cramele Domeniul Aristiței, Dagon și Davino. Această zonă este renumită pentru vinurile roşii datorită solului argilos bogat în oxizi de fier. Dealuri însorite protejate împotriva vânturilor acumulează căldură în timpul verii, iar toamna lungă şi blândă favorizează culesul până târziu.

Plecarea a fost la 6 dimineața cu trenul. Am ajuns în gara Ploiești și am asteptat autocarul să ne alăturam grupului care venea din București.
Eram curioasă să vizitez aceste crame. Să aflu mai multe despre autenticitatea acestor locuri care așteaptă să fie admirate. Așteptam să îi ascult pe cei care fac vinul, să îi cunosc. Să înțeleg cum aleg ce vinuri fac, să aflu povestea.

Această zi mi-a întrecut așteptările. A fost o conversație cu gazdele, le-am povestit ce vinuri ne plac, ce crame am mai vizitat, iar ei ne-au povestit cum lucreaza pământul și ce planuri au în anuii care urmează.

Prima oprire a fost la Domeniul Aristiței situat în Valea Călugarească, satul Nicovani. Am avut la Craiova o degustare a vinurilor Domeniul Aristiței, dar toți voiam să aflăm mai multe.

Valea Nicovani cunoscută încă din secolul XV are o veche tradiție. La începutul secolului XX miniștrii și oameni importanți ai vremii aveau conace cu vii. Ion Bujoiu, om politic fost ministru al economiei în guvernul Tătărăscu a fost proprietarul acestui domeniu pâna în 1947. În anii care au urmat, în conac a fost sediul unui IAS. După ‘ 90 mulți au devastat fostul IAS. Domeniul a fost retrocedat moștenitorilor familiei. Aceștia l-au vândut în 2013. Acum este o cramă boutique care te întâmpină cu multe flori. În curte este un loc pentru degustare, iar alături un loc pentru foc de tabără. Înăuntru este un alt spațiu pentru degustare.

Când am ajuns am fost invitați în cramă. Am ascultat povestea vinurilor realizate cu multa migală din soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon. Oenologul Cristian Tudor ne-a arătat utilaje moderne pentru vinificație și sala de maturare.

Afară am stat la masă cu doua familii din București. Toți am admirat mesele pregătite cu multă grijă. O față de masă cusută cu flori, tacâmuri și veselă moderne. Paharele personalizate aveau alături preparate locale și pâine în țest.

Acesta a fost doar începutul unor conversații cu somelierul Bogdan Dumitrescu și oenologul Cristian Tudor despre vinurile din colecția Vizionar, despre proiectul nostru din Craiova, iar familiile din Bucuresti au povestit că au acasă zeci de vinuri. Eu am spus că mi-au plăcut Vizionar Riesling de Rhin 2019 și Vizionar Rose, paharele personalizate, logo-ul, totul.

La Domeniul Aristiței s-au făcut cele mai multe fotografii. Peste tot erau flori, alături erau rânduri neculese, păstrate special pentru vizitatori. Era și un spațiu in interior, abia așteptam să-l văd. Am admirat tablourile minunate, mobilierul și cum erau expuse vinurile. Totul spune o poveste.

În cameră era proprietara cramei, Bianca Ioniță. Îmi doream să o întâlnesc să îi spun povestea din Gorj a domnului Ion Bujoiu. Îl admir foarte mult, dânsul a finanțat cu 2,5 milioane lei Coloana Infinitului realizată de Constantin Brâncuși in 1937. Ion Bujoiu era Director General al Societății pentru exploatarea Minelor Petroșani, inginerii si muncitorii care lucrau aici au realizat acest monument impresionant. Am avut bucuria să o întâlnesc pe doamna Sorana Georgescu-Gorjan, fata inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, autorul soluției tehnice și coordonatorul echipei care a lucrat la Coloana fără Sfârșit. Am scris AICI întreaga poveste. M-am bucurat foarte mult că Bianca Ioniță m-a ascultat. Două povești ale lui Ion Bujoiu s-au întâlnit, este un punct de plecare pentru noi căutari.

Timpul a trecut foarte repede, a trebuit sa plecăm. Am mulțumit pentru găzduire, am lăudat vinurile, mezelurile, pâinea în țest. Am aflat că mezelurile sunt produse la Crama Prahoveana, iar pâinea la o brutărie.

Am plecat la crama Dagon. Nu știam aceste vinuri, eram toți curioși. Aici este un alt tip de cramă, o altă poveste. E o cramă artizanală, open-space. Vezi crama, sala pentru degustare și terasa. Organizează multe evenimente în vie.

În colecțiile: Har, Cleștar, Jar, Clar , reinterpretează tradiția românească. Sticlele te atrag prin prezentare, designul etichetei și numele colecților. Dagon este zeul fertilității, jumătate om- jumătate pește. Este interesant. Aici se experimentează foarte mult, îți pui întrebări. Doi tineri din grupul nostru povesteau că au mai fost aici într-un teambuilding, au vrut să revină.

Pe câteva mese erau bunătăți locale: brânzeturi, mezeluri, zacuscă din vinete și din hribi, pâine cu ulei și condimente. Brânza de oaie e luată de la familia Catrinescu, vinde în halele din Ploiești. O ușă larg deschisă ne invita pe terasă.

După aceea am mers în sala cu tancurile din inox. Ne-au pus la fiecare în pahar și am descoperit noi arome. Am coborât apoi în zona baricurilor, aici am degustat alte vinuri.

La final am fost invitați în vie. După 200 m am zărit o hrubă veche. Este de acum 300 ani, din timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Toți am fost fascinați. Ne-au spus că peste câteva dealuri există alte mărturii din timpul domniei sale.

Și aici timpul a trecut repede, am plecat invitând gazdele care ne-au primit cu atâta căldură la Craiova.

Ultima cramă a fost Crama Davino. I-am întâlnit în 2008 la un târg de vinuri, mulți vorbeau despre vinurile lor. Voiam să cunosc mai multe.
Când am ajuns se lăsa seara, se aprindeau luminile în casele din sat. Era o atmosferă de basm. Autocarul a oprit și am coborât în fața unei alei cu trandafiri. În zare se vedea un conac neobrâncovenesc.

Am fost invitați într-o cramă nouă dedicată vinurilor roșii. Am aflat că strugurii sunt culeși la 3 dimineața pentru a elimina eventualul stres al strugurilor datorita fluctuatiilor de temperatură. De asemenea încearcă să elimine intervențiile mecanice invazive asupra solului, reducând consumul de combustibil și amprenta de carbon. Aici se integreaza în plantații flora sălbatică. Mi-a plăcut foarte mult când am auzit că aici se ține jurnal de campanie.
Am coborât în sala de maturare a vinurilor. Vinurile rosii Domaine Ceptura Rouge, Flamboyant si Rezerva sunt vinuri complexe. De aceea s-a construit o cramă cu utilaje moderne.

Crama veche se folosește pentru vinificarea soiurilor albe: Domaine Ceptura Blanc, Faurar Alb. Eu am intrebat despre cel care a facut branding-ul si am aflat ca George Moisescu a facut brandingul iar logo-ul reprezintă Sfantul Graal.

Degustarea de vinuri a fost pe terasa conacului, am stat la povești. I-am invitat să vină la Craiova, să organizăm o degustare cu vinurile Davino.

Când am plecat se întunecase. Jos în vale se zăreau mii de luminițe, oamenii se retrăseseră în case. Vom reveni în Dealu Mare.

Seara am avut cazarea la Hotel Plaisir. Amplasarea si raportul calitate-preț este foarte bun pentru cei care merg la crame. Ne-am întâlnit a doua zi la micul dejun, am depănat gânduri despre întreaga zonă.

Îmi doresc să promovăm autenticitatea și originalitatea acestor locuri în care se păstrează tradițiile. Aici strălucim, aici avem rădăcini.

S-a schimbat felul în care locuitorii orașului înțeleg patrimoniul. Sunt dornici să afle despre istoria locurilor, s-au creat conexiuni, au inceput conversațiile. Cred că în timp se vor dezvolta noi proiecte în Dealu Mare.

Fotografii Daniela Ilie, Gabi Radoi