Ivan Viripaev: Vreau să mă împrietenesc cu alte culturi
Artist talk: Ivan Viripaev. Are peste 300 de montări în teatrele din întreaga lume, se află în top 10 al celor mai proeminenți dramaturgi. A fost invitatul special la Festivalul Theater Networking Talents organizat de Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova.
Schimbă arta ceva în noi? Acum omul e mai important decât arta sa, el spune mereu EU. Avem perspective diferite, dar toți avem o viață, noi suntem în viață chiar dacă avem educație diferită.
Adaugăm arta, cunoștințe, acum se creează un al treilea spațiu pentru a trăi împreună pe planetă. E o dezbatere. Care e acum scopul artei?
Ivan Viripaev ne-a oferit multe lucruri la care să reflectăm.
Mi-a stârnit multe întrebări în zilele care au urmat.O întâlnire de neuitat, așa cum am trait alături de Robert Lepage în cadrul Festivalului Shakespeare din Craiova. Sunt mari întâlniri cu oameni de teatru care te schimbă, vrei să afli mai mult.
Ivan Viripaev s-a născut la 3 august 1974. Este actor, dramaturg, scenarist, regizor de film. A predat la GITIS, la Școala de Teatru de Artă din Moscova și Academia de Arte Teatrale din Varșovia. Piesele lui vorbesc despre diferențele dintre Vest si Est, individualism, concurență, dragoste, altruism. Este interzis în prezent în teatrele din țara natală, Rusia, din cauza poziționării anti-război. Piesele „Dansul Delhi”, „Iluzii”, „Oxygen”, „Neliniște”, au fost montate și in România.
Am încercat să cuprind principalele teme și vă invit să-l descoperiți pe acest important om al teatrului.
Cum ar trebui sa fie arta?
Care este rolul artei? Schimba arta ceva in noi? Germanii erau educați, îl iubeau pe Wagner. Cum au făcut atâtea atrocități? Cum ne-am întors din nou aici? Cum s-a ajuns ca o țară ca Rusia, cu o cultură importantă să pornească un război? Acum suntem din nou în același punct.
Ce se întamplă cu noi? Nimic nu funcționează. În toate țările e așa. Cine suntem? Despre ce subiecte să scriem? De ce nu funcționează?
Acum omul e mai important decat ARTA SA, s-a vazut în pandemie, omul a renunțat la artă. El spune acum mereu EU. Iată postmodernismul: nu există un adevăr universal, depinde de context, tu ai adevarul tău, eu pe al meu. Eu vreau să mi se respecte drepturile, dar și el vrea să i se respecte drepturile. E o realitate. De Avignon nu mai avem nevoie, de artă nu e nevoie.
Care este rolul artei? Trebuie să cautam ce functioneaza. Să învățăm, să înțelegem, să comunicăm, că suntem energie. Un om dintr-un motiv sau altul s-a născut într-o cultură. Și celălalt de lângă noi se manifestă prin intermediul culturii lui. Să creăm o relație, să fim amândoi interesați de tradițiile celuilalt. Rezulta că doar cunoscându-ne pe noi pot să îmi respect cultura națională și VREAU SĂ MĂ ÎMPRIETENESC CU ALTE CULTURI. Tu vii la mine, eu vin la tine. Nu e banalitate, e SENS IN ASTA.
Ne uităm ce este arta ca să spunem care e rolul ei. Să privim înapoi. Înaintea artei era un ritual sacru. Eu particip acolo la ritual, sunt în interiorul lui, scot sunete de o anumită vibrație și mă unesc cu Dumnezeu. Atunci omul simte contactul cu SENSUL, vrea să fixeze metoda ca sa AJUNGĂ IAR ÎN ACEASTĂ VIBRAȚIE. Își provoacă creierul, se stabilește contactul.
Arta are un scop ca să uimească, extazul. În artă GĂSEȘTI CUNOAȘTERE ȘI TRANSMIȚI CUNOAȘTERE. Maeștrii sunt capabili să povestească într-un spațiu mai larg de exprimare. Acum SE SCHIMBĂ EPOCILE, OMENIREA FACE UN PAS, URCĂ. Să înțelegem că arta va deveni UN INSTRUMENT AL OMULUI. De ce nu a funcționat pentru Hitler? Nu a funcționat pentru că asculta arta ca un divertisment.
Acum contemporaneitatea e acum ALTUNDEVA. Eu vreau să ajut oamenii să afle despre esența lor, să arăt cum e construită această lume în altă parte. Să înțeleagă omul unde se află, fără a tăia tradiția, CUNOSCÂND-O. Care există de sute de ani. Eu am primit multe de la profesorii mei. Ce fac cu asta raportându-mă la prezent? Ei nu aveau yoga la dispoziție. Adăugăm arta, cunoștințe și acum se CREEAZĂ UN AL TREILEA SPAȚIU PENTRU A TRĂI ÎMPREUNĂ PE PLANETĂ.: albi, negri, asiatici, ruși, ucrainieni, palestinieni.
Cum punem atâția oameni la un loc? Ce-i de facut? Arta nu a schimbat pe nimeni, NICI MĂCAR PE CEI CARE L-AU CITIT PE TOLSTOI. EI NU ÎNȚELEG CE E DUREREA CELUILALT, DOAR CE E ÎN CERCUL LOR, AVEM PERSPECTIVE DIFERITE. Dar toți avem o viață, suntem în viață chiar dacă avem educație diferită. E începutul unei dezbateri.
ARTA NU NE SALVEAZĂ, O SA NE SALVEZE CONȘTIENTIZAREA. În 2016 am creat o fundație și ne-am creat propriile spectacole. Exista SCOP. Oamenii se amuză, se întristează, dar trebuie să fie de calitate. Eu sunt un reprezentant al teatrului clasic, al lui Moliere, sunt elemente de teatru CU SENS. Acolo se râde.
Acum nu mai fac asta, fac un proiect cu refugiați. DESPRE CUM SE INTEGREAZĂ DIFERENȚELE. O seară facem yoga, avem DJ și punem muzică, gătim cina, jucăm o piesă într-o sală de 60 de persoane. Seara oamenii pleacă împliniți. Vrem să creăm un model. Ce e în această integralitate? Sunt ruși și ucrainieni. În Rusia nu vorbesc unii cu alții, la noi vorbesc. Zero programe de ARTĂ INTEGRALĂ.
E nevoie ca oamenii sa înțeleagă că facem parte din economie. Artistul ar trebui sa trăiască din biletele vândute, ca și regizorul sau actorul. Așa cum facea Moliere. Vreau să le facă plăcere oamenilor după ce îi doare puțin și vreau să transmit și altora. Acum dacă scriu o piesă de teatru o scriu în stilul ăsta. E CEVA NOU, E DESPRE COMUNICARE.
Mă bucur că mi se joacă piesele. Noi suntem energie. Sunt probleme energetice și biologice, nu psihologice. Omul se dezvoltă în trei direcții: corpul meu, ideile mele (energia mea) și acest spiritual. Arta poate să ajute. Un actor care interpretează un text. Să învățăm să trăim alături de ceilalți.
Dacă omul are nevoie de arta rusă, o va cunoaște. OAMENII ÎSI TRANSMIT UNII ALTORA CUNOSTINȚE. Va veni o vreme când vom putea combina. Cum ar putea intelectualii să schimbe ceva? Alții au un alt nivel intelectual, ei de asta nu înțeleg.
La sfârșitul întâlnirii s-a lăsat liniște. Cu greu au apărut câteva întrebări. A fost ca o vrajă, voiai să asculți mai mult, să înțelegi mai bine.
Când s-a terminat întâlnirea mi-am amintit că acum câțiva ani, atunci când l-am întâlnit în Craiova pe regizorul Radu Afrim i-am povestit că în fiecare zi ușile Teatrului Marin Sorescu se deschid timp de 15 minute, atunci când se verifică biletele spectatorilor la intrare. După aceea se închide acest teatru minunat. Îi spuneam că mi-aș dori să existe o legătură între teatru și zecile de persoane care stau zilnic pe treptele teatrului sau în Piața Shakespeare din jurul teatrului. De aceea proiectul lui Ivan Viripaev, DESPRE CUM SE INTEGREAZĂ DIFERENȚELE, de a petrece multe ore in jurul artei mi se pare minunat. Să prezinți mai multe arte în jurul unei piese de teatru. El poate fi aplicat în orice oras, va apropia oamenii de artă.
Poti să petreci o zi în teatru poate pentru muzică sau altceva și să nu fi interesat să vezi și o piesă de teatru. Dar venind regulat aici și întâlnind oameni care povestesc despre o piesă pe care au văzut-o de curând îți stârnesc curiozitatea și vei vrea să rămâi data viitoare să vezi și o piesă de teatru.
Asta am invatat de la Ivan Viripaev
Care este rolul artei? Germanii erau educați, îl iubeau pe Wagner. Cum au făcut atâtea atrocități? Cum ne-am întors din nou aici? Cum s-a ajuns ca o țară ca Rusia, cu o cultură importantă să pornească un război? Acum suntem din nou în același punct. Schimba arta ceva in noi? OAMENII ISI TRANSMIT UNII ALTORA CUNOSTINTE. Trebuie să căutăm ce funcționează. Acum SE SCHIMBĂ EPOCILE, OMENIREA FACE UN PAS, URCĂ. Arta poate să ajute. Să învățăm să trăim alături de ceilalți.
Ivan Viripaev locuiește în Polonia, în 2022 a devenit cetățean polonez și a renunțat la cetățenia rusă. Este interzis în prezent în teatrele din Rusia, din cauza poziționării sale anti-război. La 17 mai 2023 Tribunalul din Moscova l-a arestat în lipsă.