Mărțișor pe malul Senei, un dar de la Adrian Cioroianu

‘’Frumoasă era Sena pe sub florile mele’’ am cumpărat-o și am citit-o imediat. E fermecător scrisă de Adrian Cioroianu, Ambasadorul Delegat Permanent la UNESCO din toamna anului 2015 până în decembrie 2020. Nu credeam că voi citi vreodată despre activitatea unui ambasador la Paris, istoria orașului și provocările care vor trasa viitorul său. Despre viața parizienilor și frumusețea străzilor din fiecare anotimp.

Parisul nu mai e orașul din vremea lui Constantin Brâncuși și Eliade, nici din filmele cu Alain Delon. Explicațiile privind cauzele și impactul evenimentelor din această perioadă m-au captivat. Atentatul Bataclan ’15 a arătat că niște tineri care s-au născut în Franța s-au autodetonat la porțile Stade de France. În 2016, alți oameni frustrați au determinat Brexitul. În 2019, Covidul a golit orașul acesta vibrant. De asemenea nivelul de educație, nivelul de trai, economia, consumul de cultură, tehnologia, comunicarea, s-au schimbat.

Printre rânduri am simțit că viața continuă. Citind ultima pagină mi-am spus: Într-adevăr, ”Istoria e cea mai frumoasă poveste”.

Frumoasa era Sena pe sub florile mele- Adrian Cioroianu

Îi mulțumesc lui Adrian Cioroianu că a scris această carte. Parisul este orașul pe care îl iubesc de când eram copil, este orașul pe care l-aș vizita de mai multe ori într-un an. Ajung mereu cu mare plăcere pe lângă Ambasada Franței din București sau Institutul Cultural Francez. Am scris articolul Războiul rece dintre un bărbat și o femeie dispare la Paris despre vizita mea în acest oraș fermecător.

Când a început mandatul său de Ambasador Delegat Permanent la UNESCO, dosarul Tradiția mărțișorului era depus spre aprobare la categoria Tradiție legată de venirea primăverii. Un dosar multinational depus de România, Bulgaria, Republica Moldova, Macedonia de Nord. Patru ministere ale Culturii au lucrat la el.

Adrian Cioroianu și-a propus să organizeze un eveniment informal-diplomatic, o invitație adresată comunității diplomatice UNESCO și UE la o sărbătoare a mărțișorului. În frumosul Salon Auriu al Ambasadei României au fost dăruite mărțișoare realizate de meșteri populari recomandați de directorul muzeului Țăranului Român. A urmat o degustare de vinuri de la crama Vinarte prezentată de un comerciant de vinuri romanofon din Paris. Seara s-a încheiat cu un spectacol oferit de Ion Crețeanu, care a impresionat publicul cu muzica sa interpretată la fluiere, cobze și lăute. Când au plecat, invitații au transmis că evenimentul a avut succes.

Citind despre acest eveniment am admirat viziunea pe termen lung prin alcătuirea programului din această seară. Nu a fost promovată doar tradiția mărțisorului. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult că a împărtășit cu cititorii peripețiile organizării acestui eveniment. Bloggerii din Craiova organizează lunar un eveniment dedicat vinurilor românești, sunt peste șase ani. Le promovăm și ne bucurăm să le descoperim istoria. Fiecare eveniment are specificul său, nu e ușor de organizat. Am scris peste 50 de articole, le găsiți în categoria Dialogul cramelor.

Orange Wine de la crama Dradara
Orange Wine de la crama Dradara
Degustare-vinuri-Casa-de-vinuri-Cotnari
Degustare-vinuri-Casa-de-vinuri-Cotnari

În decembrie 2017, mărțișorul a fost inclus în Patrimoniul Imaterial UNESCO. Aș vrea să aflu ce a urmat în anii următori.

În perioada 2015-2017 alte dosare au fost finalizate cu succes: ”Dansul ardelenesc al feciorilor” (2015), ”Tradiția țeserii scoarțelor de perete” (2016) depus de Ministerele Culturii din România și Republica Moldova datorită tradiției care a străbătut generații pe ambele maluri ale Prutului.

Frumoasă era Sena pe sub florile mele” scrisă de Adrian Cioroianu e o carte foarte frumoasă. Asistăm la scene de viață sau privim orașul din balconul plin de flori al locuinței sale aflate pe malul Senei, aproape de Muzeul Luvru.

Bicicliștii străbat orașul, terasele sunt aglomerate. Pe bănci tineri veseli stau cu un pahar de vin. Trupe de jazz sunt înconjurate de oameni care iubesc muzica. Vapoare mari și mici sunt pline de turiști. Pe malul Senei negustorii buchiniști vând cărți. Parisul e un oraș viu.

Sunt renumite targurile numite brocante, aici găsești lucruri din alte vremuri la un preț mic. Adrian Cioroianu a cumpărat zeci de numere din revista Pif Gadget, iar prietenul său Gabriel Badea-Păun, istoricul de artă stabilit la Paris a cumpărat un serviciu incomplet de masă din porțelan de secol XIX. Îl admir pe Gabriel Badea-Păun, a donat o colecție de cărți Muzeului Cărții Exilului Românesc din Craiova. Vă invit să vizitați acest muzeu.

Grija autorităților față de patrimoniu te uimește, se execută lucrări de întreținere. Costurile lor sunt mai mici decât costurile pentru reparații capitale. În România lucrările de întreținere la clădirile de patrimoniu se fac rar.

Cultura franceză este un business. 1,3 milioane de oameni lucrează în acest sector, dublu față de industria automobilelor. 70% dintre francezi cumpără cărți. Se publică un numar dublu de titluri noi comparând cu anii 2000. Clasamentul de bestsellere publicate în Săptămânalul L’ Express cuprinde 20 de poziții la categoria ficțiune și 20 la categoria non-ficțiune, folosind informații de la 800 de librării și site-uri de vânzări online. Tirajul mediu al unei cărți este de 6.000 de exemplare, iar vânzarea medie de 4.000. Cărțile premiate au un tiraj de 200.000 de exemplare.

Anual apar 5000 de albume de bandă desenată, aproximativ 14 albume zilnic. Albumul cu Asterix a apărut în 5 milioane de exemplare, din care 1 milion s-au vândut în Germania.

Chiar dacă vânzările scad, cifra de afaceri din domeniul culturii era în 2015 de 83,6 miliarde de euro, iar valoarea exporturilor culturale de 2,7 miliarde de euro. Mi-ar plăcea să aflu mai mult de la Adrian Cioroianu despre exportul cultural.

Străzile Parisului sunt interesante, unele au magazine modeste, iar altele au magazine pe nu le găsești în altă parte. În luna decembrie șase sute de mii de trecători străbat zilnic Champs-Elysse. Între 25 noiembrie – 25 ianuarie sunt 25 de milioane de trecători. Rezervările pentru revelion se încheie în luna iunie, iar prețurile uimesc: în 2016 un meniu la bistroul-restaurant Fourquet era 220 euro, iar la Cabaretul Lido era 680 de euro. Într-un restaurant prețul unei sticle de vin pleacă de la 40 de euro, un vin bun ajunge la 90 de euro.

Adrian Cioroianu spune de multe ori că produsele locale sunt buni ambasadori. Și eu iubesc gastronomia românească, o promovez pe blog. Am lucrat o perioadă la Asociația Radu Anton Roman. Citind această carte m-am gândit că ar fi interesant să fie pe Champs Elysee un spațiu dedicat produselor locale din întreaga lume vinuri, brânzeturi, miere, gustări. Aici România poate promova calitatea produselor sale. Tradiția și valorile culturale.

De asemenea, mi-ar plăcea să existe pe Champs Elysee o librărie cum e Cărturești Carusel. În Amsterdam era un astfel de loc, mi-a plăcut foarte mult.

Vinul franțuzesc este renumit pentru calitatea și promovarea sa. În Franța sunt 200.000 de podgorii, iar târgurile de vinuri din suburbii sunt o gură de oxigen. Aici vinul are un preț accesibil, uneori primești cadouri de la producători: pahare inscripționate, brânză sau un borcan de miere. Împreună cu prietenul său Vasile Tomoioagă stabilit în Franța, Adrian Cioroianu a mers la multe târguri.

Mi-ar plăcea să organizăm în Craiova un asemenea târg. Am întrebat un producător de vinuri din Oltenia și mi-a spus că se poate, el a fost deseori în Franța și cunoaște aceste târguri. Eu aș mai dori ceva. Craioveanul Adrian Cioroianu ar trebui să facă parte din poveste. Cunoaște comportamentul vinofililor și cultura vinului. De asemenea m-aș bucura să vină la o degustare organizată de bloggerii din Craiova, să-l ascultăm povestind despre cultura vinului la nivel de artă.

Centrul Parisului nu e Parisul. Sunt oameni care muncesc dar nivelul de trai scade. Un angajat de rang mediu cu vârsta de 50 de ani, nu trăiește mai bine decât părinții lui în anii 1970. Au fost multe dezbateri privind numărul crescut al celor care nu mai pot plăti ratele la bănci, numărul mic de joburi noi, criza din învățământ.

Emmanuel Macron a susținut reforme în Franța, reforme în UE. În 2017 a câștigat alegerile.

Toți doreau schimbări, dar reformarea economiei s-a izbit de rezistența sindicatelor. În 2018 renumitul bulevard Champs-Elysees a fost vandalizat. Adolescenții, adulții, pensionarii, își arătau dezamăgirea. Acești oameni frustrati sunt în multe țari, în Anglia au determinat Brexitul.

În iunie 2020 a dispărut cea mai mare și mai veche librărie-anticariat din rețeaua BOULINIER (această familie deținea afacerea la a cincea generație). O librărie pe trei niveluri aflată aproape de Sorbona există din 1938. Proprietarul clădirii nu a mai vrut să prelungească chiria familiei Boulinier, erau alte propuneri. În mai 2022 aici a apărut primul magazin specializat în articole și vestimentație sportivă al Federației Americane de Baschet NBA.

În toamna anului 2020, Revista LE DEBAT publicata timp de 40 de ani s-a închis. Creată în 1980, fiecare ediție avea peste 200 de pagini, pentru a dezbate evenimentele importante din societatea franceză. Au fost mai multe motive, niciunul financiar. Principalul motiv a fost declinul curiozității enciclopedice.

UNESCO este o ramură a Națiunilor Unite dedicată educației, științei și culturii. Multe proiecte au definit activitatea diplomatică a României la UNESCO.

În 2017 un proiect comun al unui grup de 10 țări, de protejare a pădurilor virgine de fag cu arbori care ating varsta de 500 de ani, a intrat în Patrimoniul Intangibil UNESCO. În 2018 a fost depus dosarul Ansamblul Brancusi de la Targu Jiu. În 2019 a fost depus dosarul ” Tradiția tarafului muzical din Transilvania”. În 2020 a fost depus dosarul ” Tradiției creșterii cailor lipițani”, un dosar transnational alături de alte șapte state. În 2017 a fost depus dosarul Minelor romane de la Rosia Montana, iar în 2018 a fost propusă ” inghețarea dosarului”. În februarie 2020 a fost redepus dosarul.

”Frumoasă era Sena pe sub florile mele”, această minunată carte este scrisă din dragoste pentru Paris, oamenii din jur, din dragoste pentru România. Și din dragoste pentru cititori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *