Muzeul Cărții și Exilului Românesc, despre forța și fragilitatea vieții
Craiova te cucerește, este un oraș viu. Mulți vizitatori îmi spun asta. Le place să străbată orașul la pas, admiră străduțele din centrul vechi, casele construite la finalul secolului 19, Teatrul Național și Universitatea. Este o surpriză pentru ei. La Centrul de Limbă și Cultură Poloneză cineva mi-a spus că a fost impresionat de forma acoperișurilor. Era curios să afle povestea acestor case și a familiilor care au trăit acolo.
Vă invit să ne imaginăm viitorul orașului, pornind de la amprenta acestui oraș aristocratic.
‘’La Craiova era cea mai aleasă și numeroasă boierime din țară ‘’ a spus Nicolae Iorga. Au câștigat averi din arendarea pământurilor și exportul cu cereale. Călătoreau în străinătate, casele reflectă statutul lor. Constandin Mihail, al doilea om bogat din țară dupa G. Grigore Cantacuzino, a comandat arhitectului Casei Regale Paul Gottereau realizarea planurilor palatului familiei Mihail.
Începând cu 1860, arhitecți renumiți, antreprenori italieni și francezi șosesc aici. La sfârșitul secolului sunt deja 150 de case construite în stilurile: renaştere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc. În următoarele decenii, sursa de inspirație a fost eclectismul european şi academismul francez.
Mulți constructori veniți din Italia și Franța ramân aici, formează o comunitate unită.
În 1944, comisia sovietica a rechiziționat casele cele mai frumoase. După terminarea războiului, comuniștii confiscă casele acestea minunate și evacuează proprietarii. Constructorii străini stabiliți aici sunt forțați să plece, cei care ramân sunt obligați să predea pașapoartele. Unele case au fost devastate, altele au primit diverse destinații.
Astăzi, noi generații au grijă de ele. Și de oraș. Sunt vizionari, știu să atragă în jurul lor comunități.
Vă invit ca de obicei să descoperiți ce are Craiova și nu găsești în altă parte
Colecțiile oamenilor de cultură din diaspora deschid noi conversații. Scriitori, oameni ai teatrului, artiști și-au donat bibliotecile personale pentru a fi studiate de tinerele generații. Cărți, documente, mobilier, tablouri au ajuns in Craiova. În prezent sunt peste 40 de colecții.
Acest tezaur unic, important pentru viata academică și culturală a orașului are acum o casă. Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Proiectul unor vizionari a început în 2013 și a prins viață în 2023. A atras comunități din Europa, Canada sau Statele Unite ale Americii, personalități culturale, specialiști, iubitori ai cărții.
Îmi place acest proiect, îl urmăresc din 2018. Este un proiect despre forța și fragilitatea vieții. Bibliotecile personale ale acestor oameni de cultură reflectă viața lor. Studiind cărțile lor poți trăi multe vieți în același timp.
Îmi place acest proiect – vorbește despre a dărui și a primi. În cei zece ani, a atras multe comunități dar și autorități locale, arhitecți, constructori. A fost prilejul să învețe unii de la alții, să se inspire unii de la alții.
Îmi place acest proiect – oferă oportunități, alte instituții culturale și specialiști s-au alăturat.
Îmi place acest proiect – arată cum fiecare generație are grijă de patrimoniu. Acest loc poartă amprenta orașului aristocratic a secolului XX. Muzeul Cărții și Exilului Românesc, aflat în administrarea Bibliotecii Alexandru & Aristia Aman, se află într-o casă construită în 1906 în stil eclectic.
Îmi place acest proiect – are valoare pe termen lung.
De aceea scriu acest articol. El poarta amprenta întâlnirilor cu acești oameni minunați ce privesc în viitor.
În 2013 academicienii Dan Berindei și Dinu C. Giurescu au trimis bibliotecile personale la Biblioteca Judeteana Alexandru & Aristia Aman. Mii de cărți, documente, mobilier, tablouri. Fiecare document a fost înregistrat, studiat și prelucrat. În 2016, Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” și academicianul Basarab Nicolescu care trăiește la Paris, au discutat despre înființarea unui muzeu al exilului. Împreună au reușit să contacteze alți scriitori și oameni de cultură din Europa, Canada, SUA.
Colecțiile lui Mircea Eliade și Emil Cioran, George Banu, Academician Basarab Nicolescu, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Gabriel Badea-Păun, Andrei Șerban au ajuns în Craiova. Acum sunt peste 40 de colecții.
Să prezinți o idee și apoi să îi convingi pe alții să ți se alăture nu e ușor. În cartea ’’Frumoasă era Sena pe sub florile mele’’ scrisă de Adrian Cioroianu este menționată la un moment dat prezența la Paris a Managerului Lucian Dindirică. Nu e ușor nici să rezolvi probleme privind transportul, conservarea și documentarea colecțiilor.
În paralel, a urmat atragerea autorităților locale, pentru a oferi o casă acestui nou muzeu. Casa Dianu, aflată în administrarea Bibliotecii Alexandru & Aristia Aman și în proprietatea Consiliului Județean Dolj, a fost construită în 1906 într-un stil eclectic. A rezistat în timpul celor doua războaie și a fost confiscată de comuniști. Apoi, 50 de ani a avut diverse destinații.
Consolidarea și restaurarea sa a necesitat găsirea unei finanțări europene și începerea multor lucrări. În 2020 la Muzeul Olteniei am avut ocazia să văd în cadrul unei conferințe o prezentare a lucrărilor privind acoperișul. În 2022 m-am intalnit cu Adela Trif, arhitect la firma Getrix. Ne-am întâlnit în 2019, am discutat despre viitorul orașului și am participat după aceea la multe evenimente. Adela te cucerește, am scris atunci articolul Craiova Step U.P.
În 2018-2019 a fost predat proiectul tehnic. Au studiat în arhivele Craiovei sistemul de construire al caselor boierești. E important sa păstrezi originalul. Pentru consolidarea și restaurarea casei Dianu au lucrat arhitecți ai firmei Getrix, colaboratori pe componente artistice, ingineri structuriști, instalatori pentru termo-ventilatie și instalația electrică.
Când analizezi o casă vezi care sunt pereții importanți, intervențiile ulterioare, proporțiile. Se întocmește un studiu istoric și se depune la comisia județeană. După aceea la comisia națională pentru componentele artistice. Se fac analize chimice, identifici tipul de tencuiala, se studiaza piatra, culorile. Dupa aceea primești avizul.
S-a realizat o consolidare cu un sistem neinvaziv. S-a dat tencuiala jos, s-au consolidat pereții cu fibră de carbon. Planșeele s-au consolidat, pardoselile din lemn au fost refăcute, s-au refăcut structurile. S-a refăcut schema cromatica, s-au îndepărtat cele 5 straturi. S-au restaurat toate picturile, plafonul ce imită lemnul, camera cu foiță de aur.
Intervențiile moderne trebuie să fie vizibile. S-au refăcut instalațiile electrice, s-a refăcut tâmplăria de lemn. Acoperișul era din oțel protejat cu zinc, s-a folosit zinc ce nu ruginește, se patinează în timp. Subsolul este dedicat cercetătorilor și depozitului de carte. La parter e expoziția, iar la mansardă un spațiu dedicat copiilor. Pentru nevăzători sunt marcaje în sistem braille, sunt condiții de vizitare și pentru persoanele cu probleme locomotorii.
În septembrie 2023 am participat la deschiderea acestui minunat muzeu, Muzeul Cărții și Exilului Românesc. M-am bucurat să îi văd pe oamenii minunați care și-au donat colecțiile și au promovat proiectul în toate colturile lumii. În 2024 alte personalități din străinătate au ajuns la muzeu.
Am spus de mai multe ori de ce imi place acest proiect. La sfârșit mai adaug ceva. Are legătură tot cu a dărui și a primi. Și a-i inspira pe cei din jur. Îi admir pe cei ce dau mai departe, împrăștie în jurul lor dorința de a ști mai mult. Lucian Dindirică oferă echipei sale ocazia de a întâlni oameni din toate colțurile lumii și posibilitatea de a utiliza tehnologii moderne pentru digitalizarea documentelor. Aici lucreaza cercetători, muzeografi, bibliotecari. Vă invit să discutați cu ei.
Mi-a plăcut și altceva. În luna septembrie 2024 a avut loc Gala Societății Culturale. O ocazie să discuți cu oameni pasionați ca și tine despre viitor și noi proiecte. Este singurul eveniment care a adus la un loc Filarmonica Oltenia, Teatrul Național Marin Sorescu, Muzeul Olteniei și alte institutii. Mi-aș dori să fie de mai multe ori într-un an.
Ca de obicei, la finalul unui articol, privesc și eu in viitor.
1. Am scris si am povestit de multe ori că aș vrea să avem o facultate de arhitectură. Această facultate poate fi o carte de vizită. Până în 1990 doar în București era, acum există și la Cluj, Iași, Timișoara, Oradea.
2. Proiectul Muzeul Cărții și Exilului Românesc a fost premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2023. Cred că Lucian Dindirică poate iniția un master privind casele de patrimoniu sau o școala de vară în cadrul Facultății de Istorie. Profesorul de istorie Adrian Cioroianu cred că poate iniția chiar o colaborare cu facultăți din străinătate. În plus, în oraș au lucrat antreprenori italieni, francezi și din alte țări.
3.Coagularea unei comunități a specialiștilor din diverse ramuri. Eugen Vaida este coordonator al Ambulanței pentru Monumente. Când a venit în 2019 a povestit despre lipsa specialiștilor în constructia caselor din secolele XVII și XIX. Craiova ar putea fi locul unde poți iniția un dialog și întâlniri.
Povești mai puțin cunoscute despre autenticitatea și originalitatea acestor locuri vă invit să descoperiți în articolele pe care le-am scris.
Parcul Nicolae Romanescu, fereastra orașului Craiova
Centrul Brâncuși și Palatul Mihail, construite la 100 de ani distanță
Pavilionul Brâncuși, limita între arhitectură și sculptură – un interviu cu arhitectul Dorin Ștefan
Craiova- orașul celor 1000 de milionari și proiectele lui Gerard Faivre
Parcul Bibescu din Craiova a câștigat medalia de aur la Paris
Integrarea tradițiilor din Piața Marșeu într-o lume modernă
Craiova a început să scrie partitura
Hruba de la Banu Mărăcine așteaptă oaspeți
Mulțumesc Europa Season. Craiova este o Capitală Europeană a Culturii
