Piata Marseu din Craiova

Povestea pe care o voi prezenta este dedicată renumitei piețe din Craiova, Piața Marșeu și talentului comercial al oltenilor, recunoscut în întreaga țară. Piața atrăgea ca un magnet mii de cumpărători, era întinsă, construită pe trei terase largi. Reclama strigată în toate colțurile, felul în care negustorii își lăudau marfa și talentul de a se tocmi la fiecare vânzare, au adus renumele acestui loc și zicala că “la Craiova merg câinii cu covrigii în coadă”.

Piața Marșeu reprezintă o adaptare a cuvântului “piață” din limba franceză, marché , datorată probabil antrepenorului francez Alfred Godillot care a realizat în 1872, Hala Măcelarilor. Această bijuterie inspirată de Halele Baltard din Paris este astăzi monument istoric. Alfred Godillot a construit halele din Piața Unirii – București. În București aceste hale nu mai există.

Am inițiat un proiect on-line, care sper să prindă viață în off-line. Mi-am propus să arăt ce are Craiova și nu gasesti în altă parte.

Să ne inspirăm din povești mai puțin cunoscute și să oferim în off-line experiențe noi bazate pe autenticitatea și originalitatea acestor locuri. Un proiect care personalizează orașul și creează conexiuni între generații.

Piata Marseu din Craiova
Piata Marseu din Craiova

Hala Măcelarilor construită de Alfred Godillot reprezintă legătura orașului cu trecutul și este mijlocul de a atrage tinerii să prețuiasca patrimoniul. Acest monument istoric trebuie să-și recapete strălucirea de altădată și să fie integrat într-o Piață Turistică.

Tradițiile trebuie să fie păstrate și integrate într-o lume modernă. Procedee străvechi de coacere a pâinii, de preparare a mâncării, de păstrare și combinare a alimentelor, atmosfera de autenticitate din acele vremuri, acest farmec aparte s-a păstrat până astăzi.

Să ne inspirăm din povestea renumitei Piețe Marșeu, construită pe trei terase largi. Hala Măcelarilor era construită la nivelul străzii Justiției (astăzi Alexandru Ioan Cuza) și atrăgea toate privirile. Un acoperiș asemănător unei pagode, geamuri înconjurate de rame de metal rotunjite, o structură metalică cu stâlpi de fontă şi oţel cu ornamente în stilul secolului 19.  

Alături erau două chioșcuri metalice unde se vindeau ziare, tutun, plicuri, timbre. Pe rogojini, în spațiul dintre terasa superioară și cea din mijloc, se vindeau confecții din nuiele, papornițe din împletituri, obiecte de lemn de uz casnic, obiecte de metal forjat, din aramă și cositor, cojoace, covoare, carpete.

Piata din Craiova
Piata din Craiova

Cea mai mare aglomeraţie era în zona unde găseai produse proaspete, legume, cereale, fructe, flori, păsări, ouă. Marfa era expusă cât mai atractiv, legumele se vindeau la grămăjoare sau la chite. Aici era terasa din mijloc. În jurul ei, vânzători ambulanți cu înghețată la cornet, alviță, sirop, nuga, bomboane fondante și răcoritoare alături de renumita bragă dădeau culoare zonei. Terasa de jos se afla la nivelul străzii Calea București și era destinată diversității de brânzeturi de vacă, oaie, lapte bătut, smântână, urdă și comerțului cu pește. Erau și lubenițe, pepeni galbeni și dovleci. Țăranii vindeau tot ce aveau în gospodărie.

Era o concurență înverșunată în Piața Marșeu, toți se lăudau și tocmeala era obligatorie în orice tranzacție. Lucrătorii în lemn, împletitorii de nuiele, cizmarii, cojocarii și alți meșteșugari lucrau sub privirile curioșilor, acolo unde își vindeau marfa. Se spuneau povești până la miezul nopții.

Piata Marseu
Piata Marseu

Produsele din grădinile Olteniei sunt gustoase ca și atunci. Pasiunea oamenilor harnici care vin să își vândă marfa astăzi, nu s-a schimbat. Să îi redăm strălucirea de altădată monumentului istoric realizat după modelul celor din Paris și să transformăm Piața Centrală de azi într-o Piață Turistică.

Acest proiect va personaliza orașul Craiova.
Un spațiu modern care va promova autenticitatea locurilor este prilejul de a prezenta gastronomia din Oltenia și de comparație cu alte orașe culturale din Europa.

Integrarea tradițiilor într-o lume modernă va atrage interesul turiștilor, artiștilor invitați la Festivalul Shakespeare, managerilor de la companiile străine care locuiesc în Craiova și al locuitorilor.

Rețetele bucatelor s-au transmis din generație în generație. Despre puiul în azmă, păpuși de dragavei și pâinea la țest, pregătite de gospodinele din satele Afumați, Bârca, Dăbuleni, Calafat, Ghidici, Izvoare, Giurgița și prezentate la evenimentele destinate promovării spiritului identitar „Dolju-n bucate” am scris aici. Despre Ropotin, un obicei străvechi de realizare a țesturilor în Oltenia am scris aici. În județul Dolj trăiesc cehi, italieni, slovaci, greci și alte etnii. Se pot promova gastronomiile altor țări și prezenta trasee culturale.

Evenimentul Dolju-n bucate
Evenimentul Dolju-n bucate

Am facut parte în perioada 2010-2011 din echipa Asociației Radu Anton Roman care a organizat în București proiectul Târgul Țăranului, singura piață turistică din România. Am scris despre evenimentele care aveau loc și bucuria celor care veneau să descopere poveștile, oamenii, locurile și bucătăria românească. Acel proiect s-a încheiat, în prezent nu există o Piață Turistică în România. De aceea îmi doresc să duc povestea mai departe în Craiova.

Eveniment Slow Food Tara-Fagarasului
Eveniment Slow Food Tara-Fagarasului

Este prilejul să invităm turiștii să ne cunoască, să ia masa la noi „acasă”, să promovăm branduri românești din zona istorică Oltenia (gastronomie, vinuri, ceramică, port tradițional).

Vor fi organizate evenimente, colaborări cu parteneri străini, programe de networking cultural care să armonizeze Craiova cu Dunărea (care se află la 100 de kilometri).

Acest spațiu modern amenajat ținând cont de trecut este ocazia de fi alături de autoritățile locale, Muzeul Olteniei, specialiști și un public cât mai larg.

Hala de carne din Piata Centrala Craiova
Hala de carne din Piata Centrala Craiova

Halele Baltard din Paris, sursa de inspiratie a lui Alfred Godillot pentru Hala Macelarilor, sunt conservate la Nogent sur Marne, în apropierea Parisului.

Hala Măcelarilor construită în 1872, a fost martora celor două războaie mondiale și a celor mai importante momente din viața Craiovei. Piaţa Marşeu a fost desfiinţată în 1966 şi demolată în 1969, pe locul ei ridicându-se Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Hala a fost mutată în noua piață amenajată pe Calea București, Piața Centrală.

Acest monument istoric trebuie să-și recapete strălucirea de altădată și să fie integrat într-o Piață Turistică. Un proiect care va personaliza orașul Craiova, capitala Olteniei.

Ca de obicei gândul mă poartă către Franța. Îmi doresc să vină în Craiova studenți și profesori de la Facultatea de Arhitectura din Paris, să descopere povestea Pieței Marșeu și să se implice în acest proiect.

Distribuie articolul:
Facebook
Email
TWITTER
LINKEDIN
Share: