Skip to main content

AVINCIS – un brand mondial inspirat de tradiții culturale

Să pornim la drum, să promovăm un brand mondial inspirat de tradiții culturale. Oltenia este spectaculoasă și este putin cunoscută. Articolele pe care le scriu, îmi doresc să schimbe mentalitatea și să trezească interesul publicului  pentru specificul spiritualității din aceste locuri.

Îmi place să descopăr poveștile unor familii care vorbesc despre istoria și tradițiile noastre și îi admir pe cei care vor să transmită mai departe aceste povești. M-am atașat de locurile acestea și de oamenii pe care i-am întâlnit. Acum mă duc mereu acolo și de fiecare dată am emoții.

Cea mai renumită zonă viticolă din Oltenia este Drăgășani. Vița de vie se cultivă de mii de ani și vinurile realizate aici sunt medaliate la Târgurile Internaționale. Am vizitat mai multe crame din Drăgășani. Acum vă invit să descoperiți crama de la Dobrușa, are o poveste fascinantă.

Vila Dobrusa, Dragasani
Vila Dobrusa, Dragasani

(mai mult…)

Citește mai mult

Fântânile Olteniei s-au întors acasă

Fântânile Olteniei, o expoziție fascinantă dedicată fântânilor din mediul rural din Oltenia a fost prezentată publicului la Muzeul Național al Țăranului Român din București.

Așa i-am cunoscut pe Cristina Irian și pe Cristian Bassa, doi tineri din București care transmit prin intermediul acestui proiect povestea celor 40 de fântâni funcționale sau părăsite din județele Dolj și Mehedinți.

Am aflat că fiecare fântână este unică. În proiect sunt incluse fântânile de sat și de hotar, multe sunt dezafectate sau într-un stadiu avansat de degradare.

Fântânile Olteniei
Fântânile Olteniei

Cristina mi-a spus că expoziția va fi găzduită și de Muzeul Olteniei, datorită colaborării și prieteniei cu echipa de specialiști a muzeului și mai ales pentru că din echipa lor face parte fotograful renumit din Craiova, Dorian Delureanu.

Fântânile Olteniei
Fântânile Olteniei

Cum a început acest proiect?
Au identificat locurile în care aceste fântâni există. După aceea fotografii au recuperat vizual imaginea acestora în stadiul în care ele se regăsesc astăzi pentru realizarea unei hărți a acestor locuri.

În prezent povestea este găzduită de Muzeul Olteniei din Craiova. Fântânile au venit acasă, în capitala Olteniei. Am participat la lansarea expoziției și am stat de vorbă cu întreaga echipă despre locurile și oamenii pe care i-au cunoscut. Au povestit despre modul în care se construiau fântânile și despre viitorul acestui proiect.

Cristina Irian, Cristian Bassa, Dorian Delureanu și Florin Ridiche la Muzeul Olteniei
Cristina Irian, Cristian Bassa, Dorian Delureanu și Florin Ridiche la Muzeul Olteniei

Expoziția Fântânile Olteniei
Expoziția Fântânile Olteniei

Din fântână se oglindește cerul, spune Cristina Irian.
Pentru documentarea expoziției Fântânile Olteniei, au cercetat documente ale unor călători străini care au povestit despre Oltenia și au stat de vorbă cu cei care construiesc făntâni de zeci de ani.

Fântânile sunt mijlocul de comunicare a omului cu timpul.

Fotografiile expuse arată modul în care au evoluat materialele utilizate și mecanismele utilizate pentru scoaterea apei.

Fântânile sunt așezate într-o zonă accesibilă a așezării rurale sau la răscruci de drumuri, ele funcționând pentru întreaga obște. În jurul lor s-au construit asezări permanente sau de transhumanță.

Unele se identificau cu pământurile sau pădurile și numele proprietarilor lor de atunci. Interesant este faptul că urma fântânii, pentru cine o mai știe, poartă tot acel nume deși nu mai există nici proprietar și nici pădure pe acel loc.  Trebuie subliniat faptul că o fântână este de întâlnire sau de descântec sau are o altă funcție atâta timp cât funcția se păstrează. În mare parte ele au fost părăsite, dar nu în totalitate. Ele sunt construite de comunităţi pentru oameni şi animale care traversează aceste locuri.

În Oltenia sunt consemnate mai multe roluri ritualice ale fântânii: fântână de pomană până la al şaptelea neam, cu cruci pe stâlpi, fântână de întâlnire, de nuntă, fântână de hotar, fântână ca loc de ritual de purificare şi ştergere a păcatelor, fântână de descântec.

Fântânile de hotar se găsesc între drumuri mari comerciale, acolo unde se lucrau pământuri. Fotografiile color digital au fost realizate de  și fotografiile alb negru au fost realizate de Cristian Bassa.

Anul acesta cercetările vor merge spre Olt, Gorj și Vâlcea.

Ce m-a impresionat? Pasiunea echipei. Și cuvintele cu care a încheiat Cristina Irian: „Mi se pare interesantă această continuitate a monumentului fântâna de la sat la oraș. Oamenii au plecat la oraș, dar simt să ia cu ei, să aibă în preajmă simbloul fântânii și au la bloc fântâni artizanale, care nu mai au funcție utilitară și doar de rememorare, nostalgie, funcție estetică”.

Proiectul a fost sprijinit de SNSPA și Muzeul Național al Țăranului Român.

Voi urmări proiectul lor în continuare, mă bucur că ne-am întâlnit.

Foto: Viorel Pîrligras

Publicat de Mirela Carmen Coman la 21:30

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Citește mai mult

Masa de Anul Nou în satele de pe Valea Dunării

Mi-am propus să promovez elementele specifice din gastronomia românească, să prezint spiritul locului și oamenii deosebiți care gătesc cu pasiune aceste bucate.

Sunt pasionată de gastronomia românească de când eram mică.
Vacanțele le petreceam la bunici, într-o zonă necolectivizată din județul Argeș. Fiecare familie avea animale și era o întrecere între gospodine să pregătească feluri de bucate pe care le știau din străbuni. Mâncam la masa mică, o masă rotundă din lemn cu scaune mici în jurul ei, o masă pe care o întâlneai în fiecare bucătărie din Argeș.

Doru Ciolacu, realizator la TVR Craiova, promovează în emisiunile sale gastronomia din Oltenia și ne întâlnim des la evenimente. Invitația să particip la filmarea unei emisiuni despre pregătirea pentru Masa de Anul Nou m-a bucurat foarte mult.

 

Doru Ciolacu, Neta Soare, Vasile Ciobanu și Mirela Coman
Doru Ciolacu, Neta Soare, Vasile Ciobanu și Mirela Coman

Este prima oară când am participat la realizarea unei emisiuni TV.
L-am cunoscut pe Alin Dijmărescu, cameraman renumit la TVR Craiova și un profesionist. A așezat luminile, a întins cablurile și-a pregătit aparatul și așa a început povestea.

Gazda noastră a fost Neta Soare, renumita cântareață de muzică populară născută la Giuvărăști, o comună aflată pe malul Dunării lângă Corabia. La poarta casei am fost întâmpinați cu multă bucurie de Neta Soare și un prieten al său, Vasile Ciobanu, un interpret renumit de muzică populară, născut în județul Mehedinți.

O poveste despre Masa de Anul Nou de la Giuvarăști, de pe malul Dunării.

Masa de Anul Nou în Oltenia
Masa de Anul Nou în Oltenia

Masa de Anul Nou începe cu țuica fiartă. Pe masă era o sticlă cu țuică de prune și alături erau câteva felii de mere, zahăr și piper. Eram foarte curioasă să văd cum se pregătește țuica fiartă pe malul Dunării. Gazda noastră a pus zahărul în ibric și timp de 1 minut l-a lasat să se caramelizeze. După aceea a pus țuica, piperul și la sfârșit a adaugat feliile de măr. Țuica e foarte bună și are o culoare interesantă de la zahărul caramelizat.

 

Neta Soare și Doru Ciolacu
Neta Soare și Doru Ciolacu

 

 În Argeș, bunica mea nu face țuica fiartă cu felii de măr, ea pune într-un ibric țuica de prune, adaugă o linguriță de zahăr și câteva boabe de piper. Vă încurajez să folosiți zahăr caramelizat și felii de mere.

Mama lui Neta Soare pregăteste întotdeauna pentru Masa de Anul Nou ciorba de curcan și friptura de porc. Sunt renumite în această zonă și astăzi acestea sunt vedetele emisiunii TV.

Ciorba de curcan se servește neapărat dimineața la spartul petrecerii, este foarte bună dupa preparatele de porc din noaptea de revelion.

Se pregătește cu multe legume, la sfârșit se adaugă neapărat zeamă de varză și se drege cu ou.

Până s-a fiert carnea de curcan, Neta Soare s-a dus să ne aducă niște murături. Gogosari, gogonele, conopida, toate aveau o culoare foarte frumoasă și un gust special. Mi-a plăcut foarte mult și zeama de la murături.

Am stat de vorbă despre copilărie și oameni dragi.
Friptura cu cartofi și legume a fost pregatită de Doru Ciolacu și Vasile Ciobanu. Doru Ciolacu știe toate secretele gastronomiei din Oltenia, cunoaște multe familii care gătesc mâncare tradițională și le prezintă în emisiunile sale realizate la TVR Craiova. Îl însoțeste cameramanul Alin Dijmărescu și restul echipei.

Pentru friptura de porc a pus carnea la fiert într-o oală mare. A adăugat apa până la jumatatea oalei, după aceea  a pus aproape un  litru de zeama de varză, piper și foi de dafin. Zeama de varză era extraordinară, am băut o ceașcă întreagă. Nu am pregătit niciodată friptura folosind zeamă de varză.

 

 

După ce s-a fiert carnea, Vasile Ciobanu a tocat legumele, le-a pus alături de friptură și deasupra a așezat carnea. Zeama de la carnea care a fiert a adăugat-o treptat în tavă și totul a fost introdus în cuptor.

Masa de Anul Nou pe Valea Dunării
Masa de Anul Nou pe Valea Dunării

Toată bucătăria mirosea atât de frumos și iar ne-am apucat să depănăm amintiri.

Am așezat masa împreună cu Neta Soare și Vasile Ciobanu a pregătit o salată de varză picantă, cu boia.

O masă ca în Oltenia.

 

 

Ciorba de curcan și friptura de porc de la Giuvărăști au viitor și se vor găti și peste 50 de ani.

În hol era  costumul tradițional al lui Neta Soare și mi-am dorit să am și eu o amintire.

Vă invit să comentați și să povestiți ce ați mâncat în copilărie la Masa de Anul Nou.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai mult